in

Cascada Scorusu sau a lui Ciuca. Cea mai înaltă cascadă din România

Despre aceasta cascadă am aflat anul trecut de la oamenii faini cu care am parcurs spectaculosul Canion al Horoabei. La Cascada Scorusu se poate ajunge foarte ușor atunci când va aflați pe Valea Oltului, in Râmnicu Vâlcea, la Olănești, Măldărești si Horezu, Sibiu sau chiar si într-un traseu de o zi din București.

Drumul cu masina din Bucuresti dureaza circa 3 ore si apoi la picior trebuie sa mai parcurgeti circa 40 de minute.

Traseul se poate parcurge si cu, copiii, noi fiind insotiti de fiul nostru de aproape 5 ani. Locurile care sunt mai dificile sunt cele care traverseaza raul, pe care l-am trecut  pe improvizatii de busteni si pietre. Sunt cam trei la numar, iar la al doilea a trebuit sa mai adaugam noi un rand de pietre. Nu prea ne venea sa ne udam la picioare. Era luna mai, destul de racoare si ne asteptam sa vina chiar si o ploaie. Vara in schimb este o alta discutie, atunci debitul apei este mai mic, iar caldura de afara chiar te indeamna sa-ti racoresti picioarele in rau.

Cascada are o cadere de 101 metri iar numele ei vine cel mai probabil de la arbustul scorus, o planta cu fructele asemanatoare merisoarelor folosita frecvent in medicina naturista ca unul dintre cei mai puternici antioxidanti. Celalalt nume, “a lui Ciuca”, vine de la un localnic care se pare ca a facut cunoscuta aceasta cascada acum 2-3 ani.

De pe Valea Oltului trebuie sa mergeti spre Voineasa, iar la iesirea din satul Malaia, imediat inaintea unui pod, sa faceti stanga si o sa intrati pe un drum de piatra, care mai tine inca un kilometru. Ambele drumuri sunt foarte bune, putand fi pacurse cu orice masina. Am lasat masina unde nu se mai putea inainta, langa un container forestier si imediat dupa pensiunea Casuta din Padure, unde ne-am inceput traseul tragand cu pofta in piept ozonatul aer de munte.

Am ajuns aici pe la ora 10 dimineata si nu era nici tipenie de om. Tot traseul l-am parcurs singuri pe fundalul musical al apei. La intoarcere in a doua parte a traseului am intalnit doi caini care ne-au condus spre masina. Atunci a inceput sa se aglomereze valea, intalnind in cale circa 50 de persoane care urcau si ele spre cascada.

Am ajuns la masina fara sa fim deloc ostoviti, cu satisfactie in suflet si cu privirea incantata de aceasta superba cascada si de salbaticia naturii inconjuratoare. A fost super!

Sper ca v-a placut articolul si ca v-am inspirat pentru urmatoarea iesire in natura!


Sursa: taradacilor.ro

Articol publicat de Laurențiu Barbu

Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești!