Artistul târgumureşean Ioan Astăluş (57 de ani) ciopleşte chipurile strămoşilor noştri daci şi alte figurine în castane şi în boabe de orez. El reprezintă România în Polonia la o expoziţie în care aduce în faţa publicului sute de astfel de lucrări în miniatură.

Sculpturi care să înfăţişeze figuri de daci, personaje politice actuale şi pe poetul Mihai Eminescu nu sunt lucruri nemaivăzute. Totul capătă o altă perspectivă atunci când chipurile sunt „scobite“ în boabe de orez sau de fasole. Artistul târgumureşean Ioan Astăluş (57 de ani) a făcut sute de sculpturi în boabe de orez, de fasole sau în castane cărora, spune el, le-a insuflat viaţă cu multă tehnică şi migală.

„Asociaţia artiştilor plastici din Franţa m-a numit «părintele sculpturii vegetale»“, susţine el. Chipurile celor 12 apostoli, cioplite în fasole, s-au vândut la o licitaţie cu peste 10.000 de euro.

 

Dragostea lui Astăluş pentru sculptură a început încă din copilăria petrecută într-un sătuc de lângă Luduş, unde bunicul a ştiut să-i transmită respectul faţă de lucrul bine făcut de mâna omului. La nici 6 ani, Ioan Astăluş mânuia dalta în lemn sub privirea blândă a bătrânului care i-a marcat viaţa, iar doi ani mai târziu era deja expert în sculpturi vegetale.

 

„Am început cu sfecla roşie“, îşi aminteşte artistul. „Eram pe câmp şi am luat o pauză. Aveam un cuţit în mână şi pur şi simplu m-am apucat de lucru. Prima dată, am modelat lutul rămas pe o sfeclă roşie. Doamne, ce senzaţie am avut când frământam în palme! Apoi, am cioplit în sfeclă“, povesteşte Astăluş. De atunci, nimic nu l-a mai oprit, iar imaginaţia lui nu a mai cunoscut limite.

 

UNELTE DIN ACE DE SERINGĂ

Chiar dacă la început lutul şi lemnul au prins forme în mâinile lui şi l-au purtat peste tot în lume, artistul s-a aplecat în ultima vreme mai mult asupra miniaturilor. Boabele de cereale, de orez şi castanele au fost transformate, în mâinile artistului, în istorie.

 

„Sunt singurul cioplitor din România care a reuşit să sculpteze chipul lui Eminescu într-un bob de orez. Două luni şi jumătate mi-a luat să termin“, spune artistul. Această miniatură a ajuns la un colecţionar din Australia. Pentru a sculpta în boabe, Astăluş are nevoie de instrumente speciale. O parte din ele şi le-a confecţionat din ace de seringă.

 

 

NU CIOPLEŞTE ÎN BOABE DE GRÂU

Numai pentru a transforma banalele ace în unelte pentru sculptură a avut nevoie de o jumătate de an. Nici boabele nu le poate modela oricum. Selecţia este riguroasă. „Are nevoie de cel puţin un kilogram de orez ca să găsească vreo şapte boabe, iar dintre ele doar unul poate fi cioplit aşa cum îşi doreşte“, explică Ani Astăluş, soţia artistului.

 

Sculptorul s-a plimbat în toată lumea cu miniaturile sale din boabe de fasole, sâmburi de struguri, castane sau din boabe de orez.

 

Singurele boabe în care nu ciopleşte artistul sunt cele de grâu. „Bobul de grâu nu poate avea alt chip, pentru că în el este deja chipul lui Hristos“, spune sculptorul. „Dacă ne uităm cu atenţie la boabele de orez, de porumb, de fasole sau la orice alt sâmbure, vom vedea un chip“, completează el, explicând că, în loc să putrezească sau să germineze, sămânţa are şansa de a dezvălui un chip şi că aceasta
este marea artă a cioplitorului.

 

Ioan Astăluş menţionează că seminţele pe care le modelează au, majoritatea, chipuri de sfinţi, de oameni sacri, dar în ultimii ani a dat viaţă şi personajelor istorice sau chiar unor personalităţi culturale.

Ioan Astăluş nu ar vrea să piardă ceea ce a câştigat cu atâta muncă, adică tehnica sculpturii în miniatură. De aceea s-a gândit să transmită şi el, la rândul lui, dragostea faţă de artă. Până în toamnă, vrea să pună pe picioare o clasă de tineri care să înveţe să modeleze.

 

 

Următorul obiectiv: sculptură în bob de mac

Ioan Astăluş a pregătit săptămâni în şir sute de lucrări pe care să le ducă în Polonia, printre acestea aflându-se chipurile dacilor de pe Columna lui Traian sculptate în boabe de fasole şi de orez. Lucrările artistului târgumureşean au fost expuse, de la începutul lunii martie, în Varşovia, la o expoziţie de miniaturi considerată a fi cea mai mare din Europa, după cum susţine artistul.

 

„Am peste 250 de lucrări care se plimbă prin toată Polonia, până la sfârşitul lunii martie. Am şi comenzi de la colecţionari de polonezi“, povesteşte Astăluş. Artistul îşi vinde piesele cu preţuri cuprinse între un euro şi 1.000 de euro bucata.

În timp ce polonezii îi admiră lucrările, Ioan Astăluş sculptează într-un tei vechi de 125 de ani, cu o înălţime de trei metri, aflat în curtea şcolii din Iernut (judeţul Mureş), bustul lui Mihai Eminescu, despre care artistul spune că va fi cel mai înalt din lume. „Teiul are 125 de ani şi relevă faptul că spiritul, încetul cu încetul, desface copacul în bucăţi, pe o parte este Eminescu, iar pe cealaltă este spiritul teiului. De asta am şi sculptat două mâini care dau la o parte lemnul. Eminescu a fost sculptat în diferite ipostaze şi moduri, de artişti modernişti, tradiţionalişti, şi chiar şi în sculptura bisericească se regăsesc portretele poetului, dar acesta este cel mai mare bust cioplit în lemn“, declară Ioan Astăluş. Pentru a termina lucrarea, sculptorul târgumureşean colaborează cu artistul maghiar Simon Attila, cel care a sculptat în marmură chipul lui Mihai Viteazul, de la intrarea în municipiul Luduş.

 

 

PARLAMENTARI ÎN BOABE DE FASOLE

După ce va termina acest proiect măreţ, Ioan Astăluş şi-a propus o altă provocare: sculptura în bob de mac a „Luceafărului“.

 

„Nu ştiu dacă sunt artist. Poate nu fac decât un exerciţiu de admiraţie pentru cei din jur“, mărturiseşte cu modestie Astăluş, care a scris, la un moment dat, „Luceafărul“ şi imnul ţării pe beţe de chibrit.

În colecţia sa de sculpturi în miniatură se află şi chipurile unor parlamentari, cioplite în boabe de fasole.

 

„L-am făcut pe domnul Zgonea, îl fac pe Dragnea, care se pretează la o fasole, are şi o mustaţă proeminentă şi cu tot scandalul care s-a iscat în jurul dânsului este bine să iasă gaze“, se amuză artistul.

 

Legumele au fost adăugate în funcţie de culoarea politică predominantă în Parlamentul României, iar piesa de rezistenţă a fost chiar preşedintele ţării, pe care l-a sculptat într-un cartof.

 

Sursa:romania-descoperita.ro