Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.
Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții
Prin ramuri desfăcute ușor de mâna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.
Sub un butuc de vită rămân culcat pe spate –
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.Ion Pillat – Brumărel
Luna a zecea a anului este numită în popor Brumărel deoarece odată cu venirea primelor zile răcoroase începe să cadă bruma. Înțelepții satului ne învață că odată ce frunzele pomilor îngălbenesc și se desprind repede de copaci, e semn că anul ce vine va fi roditor.
Octombrie este luna în care toate gospodăriile se pregătesc pentru iarnă, umplându-și cămările cu bunătăți. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor.
Pentru fiecare săptămână a lui octombrie se păstrează în popor o anumită denumire.
Prima săptămână e numită Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului sărbătorit pe 1 octombrie. Se consideră că Procoavă e cel ce are grijă ca pământul lucrat de ţărani să aibă apă suficientă până vine primăvara şi-l acoperă cu omăt, dar şi cel căruia se roagă fetele ca să aibă păr bogat şi să le placă flăcăilor. De altfel, mai peste tot în spaţiul românesc sărbătoarea Procoavelor era socotită una a femeilor.
Despre originalul sfânt Procoavă se credea că Dumnezeu l-a sfinţit printre primii, dându-i sarcina de a acoperi pământul cu un prim strat de zăpadă. Conform credinţei populare, fecioarele care duceau lipsă de păr i se închinau cu mare evlavie de ziua sa pentru a le acoperi capul cu păr, astfel devenind mai plăcute flăcăilor care nu le băgau mai deloc în seamă. Tinerele credeau că în acest mod ursitul va veni mai repede, iar ele se vor căsători.
A doua săptămână din lună e „Săptămâna Satului“, în care gândurile şi atenţia ţăranilor se îndreaptă spre gospodărie.
A treia săptămână este Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor.
Ultima săptămâna – Săptămâna Sâmedrului şi este perioada în care creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, „Sâmedru”. O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte „Focul lui Sâmedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este această zi, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care, potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru
În popor se mai crede că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce vine va fi roditor, dar şi dacă plouă mult în octombrie atunci în decembrie va fi vânt puternic, şi dacă e multă brumă şi chiar zăpada în octombrie, atunci în ianuarie va fi timp frumos. Luna octombrie este luna în care se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.
Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa). Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.
Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988. Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.
Pentru creştinii ortodocşi, luna octombrie abundă în sărbători şi în ritualuri importante. Prima şi cea mai importantă este sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva, celebrată pe 14 ocotmbrie. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului.
Fenomenul astronomic caracteristic lunii este apariţia curentul de meteori Orionide, a cărui maxim este atins în perioada 20-22 octombrie când pot fi observaţi până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley, conform calculelor Organizaţiei Mondiale de Meteori. Un fenomen astronomic, caracteristic în acest an lunii octombrie, este cel numit Luna Albastră, care se referă la faza de Luna Plină ce are loc de două ori în această lună, respectiv la 2 şi la 31 octombrie.
Tot în această lună, în fiecare an, are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, 25 octombrie 2020, când ora 4.00 devine ora 3.00.
