Titular al dosarului de reţea R 238360, Ion Ţiriac (78 de ani) a fost recrutat de Securitatea Statului în vara lui 1963, anul în care miliardarul s-a căsătorit cu handbalista Erika Braedt.

Ion Ţiriac a semnat un angajament cu Securitatea Statului, dar nu a făcut poliţie politică, a decis în 2010 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Potrivit adeverinţei date de CNSAS, Ţiriac ar fi fost recrutat de Securitate în 11 iulie 1963 pentru încadrarea informativă a unor sportivi şi delegaţi străini ce vin în R.P.R. pe linia sportivă şi sunt suspecţi. Ţiriac ar fi semnat un angajament având numele conspirativ „Titi Ionescu”, iar în dreptul său apar şi două note informativă, din aceeaşi zi.

Tenismenii, bibeloul şi mantoul

În „poveştile” scrise pentru Securitate, Ion Ţiriac a dat detalii din discuţiile pe care le avea cu colegii sud-africani, tenismenii Abe Segal şi Gordon Forbes, veniţi, în vara anului 1963, în România pentru Cupa Davis.

Ţiriac era în echipă cu Alexandru Bardan – în prezent vicepreşedinte la Federaţia Română de Tenis. I-au bătut, la dublu, pe sud-africani, cu 3-2. La acea vreme, ziarul „Scânteia” a relatat despre meciul câştigat de români într-o ştire de doar câteva rânduri, în timp ce Ţiriac dădea, la 11 iulie 1963, o notă scrisă la Securitate de o filă, în care informa fiecare mişcare a sud-africanilor pe pământ românesc. „M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul”. Relatarea îşi urmează firul: „Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor care au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia, am fost căutat de tovarăşa M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine”.

Mişcările jucătorilor sud-africani Segal şi Forbes au rămas istorii scrise în registrele Securităţii. Aşa se face că pe o foaie îngălbenită de cei aproape 50 de ani scurşi de la ziua în care Ion Ţiriac împărtăşea ce ştia cu ofiţerii de Securitate stă scris cum Segal şi Forbes i-au dat, în timpul unui turneu din Anglia, un mantou: „Să-l duc tovarăşei O”. Nu l-a dus : „Acest mantou l-am adus şi îl am la mine acasă”.
Urmează alte date din turneul din Anglia : „Tot în timpul şederii mele în Anglia i-am întâlnit pe foştii mei colegi de sport – B.N. şi soţia lui, M.N. Cu ocazia discuţiilor purtate am aflat că B.N. este inginer constructor la firma Marks Spencer, iar soţia lui este profesoară de tenis la un liceu francez din Londra”.

Notă despre fiii Prinţului Sturdza

Nota informativă cuprinde şi date despre întâlnirea lui Ţiriac, în Anglia, cu fiii prinţului Sturdza, printre care şi Dimitrie Sturdza, în prezent consul onorific al României la Zürich. Împătimit de tenis în tinereţe, Dimitrie Sturdza este unul dintre prietenii lui Ţiriac. Cu toate acestea, omul de afaceri a consemnat, în 1963, detaliile uneia dintre întâlniri: „Tot în această deplasare, am întâlnit pe fiii prinţului S., care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuţii orice problemă privind sportul sau discuţii amicale şi s-au arătat foarte dornici de a vizita ţara”. Familia Sturdza era stabilită în Norvegia. Dimitrie Sturdza nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei. Tot la 11 iulie 1963, Ion Ţiriac a mai dat o notă informativă scrisă despre turneul de tenis din luna mai de la Paris, povestind cum a primit şase sticluţe cu lac de unghii.

Drumul de la „Titi” la „Tănase”

Fosta glorie a tenisului nu a prea a confirmat în activităţile conspirative, fiind îndepărtat din reţea la 6 decembrie 1966. „De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (…). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (…) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C”, nota ofiţerul care îl recrutase pe Ţiriac. În 1966, sursa „Titi Ionescu” a devenit urmăritul „Tănase”: Ţiriac a fost transformat din agent al Securităţii în urmărit, în scopul „cunoaşterii naturii legăturilor din străinătate şi cu rude din partea soţiei aflate în RFG”, relata “Adevărul” acum câţiva ani. În anul 2007, Ţiriac a făcut o vizită la sediul CNSAS unde şi-a studiat dosarele. La plecare el declara că nu a colaborat cu fosta Securitate. Regretatul Ticu Dumitrescu, membru al consiliului, declara atunci: “Bietul Ţiriac, dacă o avea vreun dosar de reţea, e nevinovat faţă de alţii care n-au nici un fel de dosar”.

“Noi toţi avem dosare, toţi sportivii. Cum crezi că am stat în străinătate fără să fim urmăriţi? E de neconceput că, de atâţia ani, am avut pentru nimicuri oameni în spate” Ion Ţiriac, în 2007


Sursă articol: http://adevarul.ro/

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!