in

Maria Elena Viviane Eva Bjørnson, prima scenografă a celebrului musical „Fantoma de la Operă”

Maria Elena Viviane Eva Bjørnson, născută la Paris la 16 februarie 1949, era pe jumătate româncă. Mama ei, Mia Prodan, era originară din Cluj și făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic, Bjørnstjerne Bjørnson, era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru literatură. Tatăl ei era însurat cu altă femeie când a cunoscut-o pe Mia Prodan şi iniţial a refuzat să îşi recunoască fiica. Mia l-a dat în judecată şi a câştigat, iar Bjørnson a fost obligat să plătească pentru întreţinerea Mariei. Maria și mama ei au plecat de la Paris și s-au stabilit la Londra.

A urmat cursurile la Glen Byam Shaw School, apoi la Central School of Art Design, unde l-a avut profesor pe scenograful Ralph Koltai. Şi-a început cariera în 1970, la „Citizens Theatre “ din Glasgow, a mai lucrat pentru „Scottish Opera” şi pentru Wexford Festival, iar recunoaşterea ei a venit odată cu spectacolul „The Tempest”, pus în scenă la „Royal Shakespeare Company”, în 1983.

Succesul l-a cunoscut odată cu punerea în scenă a spectacolului „Fantoma de la Operă”, consideratcel mai grandios musical al lumii, pentru care a primit premiul Tony și premiul Drama Awards, pentru elementele senzaționale folosite în spectacol: candelabrul care cade, scările care se schimbă și gondola subterană, toate reprezentând și astăzi repere în lumea scenografiei.

maria-bjornsonAlte producții semnate de Maria Elena Viviane Eva Bjørnson: Aspects of Love, Follies, The Cherry Orchard, Measure for Measure, The Blue Angel, Camille, Hamlet, The Tempest, A Midsummer Night’s Dream, The Way of the World, Plenty, Phèdre, Britannicus, The Lulu Plays, Creditors, Cat on a Hot Tin Roof, The Lonely Road și The Cherry Orchard.

A lucrat pentru teatre precum:  The Royal Opera House, La Scala, Bastille Opera, Teatro Verdi Maggio Musicale Florence, Teatro Carlo Felice, Batignano, Glyndebourne, Geneva, English National Opera, Netherlands Opera, Opera North, Welsh National Opera and Scottish Opera.

Maria a mai primit Medalia de aur la Quadreniala de scenografie din Praga, în 1975, şi Premiul Franco Abbiato, în 1999. Creaţia ei pentru „Fantoma de la operă” a devenit reper în domeniu şi a restabilit standardele din scenografie.

După succesul spectacolului „Fantoma de la operă”, află ca tatăl ei a murit, lăsându-i moștenire averea: două fabrici, una de perne și saltele și alta de flori de mătase, o fermă de vulpi și mai multe case de vacanță pe coasta Norvegiei. Deși a cunoscut și sărăcia și bogăția, o mare parte din banii moșteniți, dar și din cei câștigați de ea, i-a donat unor asociații caritabile din România, susținând în carieră studenții la design. Apoi a inființat Asociația scenariștilor și autorilor români și a susținut proiecte de terapie prin vorbire în Sri Lanka.

Maria a fost director de cursuri (design de teatru) laȘcoala Centrală de Artă și Design. A murit la Londra, la 13 decembrie 2002. Avea doar 53. Înainte de deces, Maria Prodan pregătea producţiile „Il Trovatore”, pentru Opera din Paris, „Les Troyens”, pentru Opera Metropolitană, şi „The Little Prince”, pentru Houston Grand Opera, toate trei avându-l ca regizor pe Francesca Zambello.

În 2006, a fost renovat teatrul „Young Vic” din Londra și s-a redeschis sub denumirea „Teatrul Maria”, în onoarea ei. Primul spectacol de la „Teatrul Maria” a fost „Dragoste și bani” de Dennis Kelly, regizat deMatthew Dunster, scenografia Anna Fleischle.

În 2011 la a 25-a aniversare a spectacoluluiFantoma de la operă”, candelabrul din spectacol,considerat cel mai mare triumf din cariera Mariei, a fost numit „Maria” în onoarea ei, cunumele încrustat pe partea interioară a piesei originale.

Articol publicat de Laurențiu Barbu

Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești!