Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei cuprinde bazinul hidrografic al Râului Cerna, de la confluenţa cu râul Belareca, din apropiere de Băile Herculane, până la pasul Jiu-Cerna.
Date generale despre Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei:
Este al doilea parc ca mărime din ţară, dupa Delta Dunării, cu o suprafaţă de 61.211 ha.
Înglobează porţiunile aflate între Valea Cernei şi culmile principale a trei munţi: Godeanu, Cernei şi Mehedinţi.
Parcul se întinde de asemenea pe suprafaţa a 3 judeţe: Gorj, Caraş-Severin şi Mehedinţi.
A fost înfiinţat în anul 1990. Iniţial, în 1932, a fost constituită Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled, cea mai veche din România.
Peste Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei se suprapun 2 situri Natura 2000:
- Domogled-Valea Cernei – arie de protectie specială avifaunistică şi
- Domogled-Valea Cernei – sit de importanţă comunitară.
Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei s-a constituit pentru a proteja :
- speciile de plante şi animale unice, datorate influenţelor sub-mediteraneene
- diversitatea peisajului din Valea Cernei (abrupturi calcaroase, doline, ponoare, lapiezuri, peşteri, avene, chei, canioane).
75% din suprafaţa parcului este acoperită de păduri. Specia dominantă este fagul, dar specia-simbol a parcului este pinul negru de Banat.
Pinul negru de Banat este o specie endemică care creşte în culoarul Cernei (90%). În număr mic îl găsim și în Parcul Natural Porţile de Fier şi în Platoul Mehedinţi.
Vegetaţia parcului este foarte diversificată, de la plante specifice altitudinilor mici şi zonelor sub-mediteraneene la specii specifice etajului alpin (jnepeniş şi pajişti alpine cu smirdar în Munţii Godeanu).
Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei se întinde de la altitudinea de 168 m în zona Băile Herculane până la altitudinea de 2254 m. In consecinţă, temperaturile medii anuale diferă, de la aproape 11 grade în zona Heculane la 0 grade în Munţii Godeanu.
Aerul cald şi umed de origine mediteraneană şi oceanică, pătrunde din vest si sud-vest, determinând valori mai crescute ale temperaturii aerului decât în restul ţării.
Astfel, primăverile sunt mai timpurii în bazinul Cernei. Tot datorită pătrunderii curenţilor de aer cald, drumeţii o să observe în zona înaltă, o trecere directă a vegetaţiei de la pădurile de fag la etajul alpin. Pădurile de brad sunt mult mai rare aici ca în alte zone montane.
Flora parcului cuprinde atât specii endemice cât şi mediteraneene ( 10% specii mediteraneene). Pe stâncile calcaroase crește inul galben de Banat, o specie de ciuboţica cucului, scaunul cucului dar și specii balcanice rare şi mediteraneene. Acestea sunt mărul lupului, buruiana vântului. Se găsesc şi specii aflatesub protecţie strictă precum:stânjenelul, brânduşa galbenă, sângele voinicului, bulbucul de munte, smirdar.
In Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei se află 45% (aproape 1500) din speciile de fluturi (lepidoptere) din România.
Reptilele, printre care speciile protejate se întâlnesc în special în zonele mai joase ale parcului. Cele mai întâlnite sunt: vipera comună şi vipera cu corn, scorpionul carpatin, broască ţestoasă de uscat, şarpele lui Esculap (neveninos), licuriciul bănăţean, carcaiacul (un miriapod de talie mare (12-15cm).
Râul Cerna, numit de romani Tierna, are o lungime de 84 km de la izvoare până la vărsare, în Dunăre. Aici, Cerna face parte pe o scurtă porţiune, din Parcul Natural Porţile de Fier. Izvoarele Cernei se află sub Vf. Paltina ( la alt. 2070 m) din Munţii Godeanu. Până la confluenţa cu Izbucul Cernei, aflat 10 km în aval, valea se numeşte Cernişoara.
Imediat după Izbucul Cernei, apele râului sunt colectate într-un mare lac de acumulare, Lacul Iovanu. De aici apele ajung printr-un tunel la centrala Tismana de pe râul Motru.
Afluenţii principali ai Cernei sunt cei din versantul drept având lungimi de până la 10 km: Balmez, Olanul, Craiova, Iauna, Topenia, Iuta, Prisăcina, Bedina, Vânturătoarea. Prisăcina şi Bedina şi-au creat chei spectaculoase, accesibile doar turiştilor experimentaţi.
Cascada Vânturătoarea, formată de pârâul cu același nume este una din cele mai spectaculoase cascade din ţară. Este înaltă de circa 80m și poate fi coborâtă (parcursă) cu echipament de canyoning. În imediata apropiere a cascadei se găsesc multe trasee de escaladă. Din acest motiv veți întâlni aici mulți cățărători.
Poteca turistică se strecoară prin spatele „perdelei” de apă, pe sub peretele surplombat.
Afluentul principal al Cernei este Belareca, aflat la vest de Culmea Cernei. Pe această vale se află una din cele 11 rezervaţii ale parcului, Rezervaţia Belareca.
Afluenţii din versantul stâng, din Munţii Mehedinţi sunt mult mai scurţi. Au lungime de până la 4 km şi debite mici, fluctuante. Aceştia au creat însă canioane spectaculoase şi cascade accesibile doar cu echipament de canyoning: Râmnuţa, Ţăsna, Bobot, Cociu – Roşeţ.
Cascada Cociu (Roşeţ) este considerată de unii cea mai mare cascadă din ţară – 120 m. Pe perioada verii, valea seacă, deci pentru canyoning trebuie să veniți primăvara.
Pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei se află un singur sat – Cerna Sat (sub 100 locuitori) şi 12 cătune. Cătunele sunt: Prisăcina, Poiana Lungă, Taţu, Ineleţ, Cracu Mare, Cracu Teilor, Scărişoara, Gura Iuţii, Stepan, Bedina, Dobraia, Slătinic. Așezările însumează un număr de circa 65 de familii. Casele răspândite mai ales pe terasele ascunse deasupra primului rând de pereţi ce străjuiesc Valea Cernei, dau un farmec deosebit zonei, umanizând peisajul sălbatic.
Faptul că parcul se întinde atât în zona Olteniei cât şi a Banatului face să crească şi valoarea culturală a sitului. Se observă diferențe de tradiţii şi obiceiuri între locuitorii celor 2 versanți ai râului Cerna.
Cătunele ce se află în versantul drept al văii Cernei, aparţin de comuna Bogâltin, aflată dincolo de culmea Munţilor Cernei. Puţinii locuitori din versantul stâng al văii, oltenii, aparţin de satele Izverna, Godeanu, Obârşia care se află dincolo de Munţii Mehedinţi. Cei mai mulţi locuiesc în cătune doar pe perioada verii.
Rezervaţiile naturale cuprind aproape 21% din suprafaţa Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei . După ordinea mărimii, cele 11 rezervaţii naturale din parc sunt: Coronini-Bedina, Domogled, Piatra Cloşanilor, Belareca, Iauna-Craiova, Ciucevele Cernei, Valea Ţesna, Vârful lui Stan, Cheile Corcoaiei, Peştera Martel, Peştera lui Ion Bârzoni.
Zona Băile Herculane. Venind dinspre Baia de Aramă, cu cinci kilometri înainte de stațiunea Băile Herculane, se află Lacul de acumulare Prisacina (Sapte Izvoare).
Intrând în cea mai veche staţiune din ţară, vă vor impresiona abrupturile calcaroase albe pe care creşte pinul negru de Banat, cu coroana sa „umbrelă”.
In versantul stâng al Văii Cernei se află Rezervaţia Domogled, o rezervaţie floristică şi faunistică unicat. Estecea mai cunoscută şi străbătută rezervaţie din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. In masivul calcaros Domogled, există şi un traseu tematic cu nouă panouri informative. Acestea vă vor dezvălui speciile submediteraneene întâlnite pe traseu.
În versantul drept al Văii Cernei se află Rezervaţia Coronini-Bedina, cea mai mare din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Aici a fost amenajat un traseu tematic „Pe urmele Împărătesei Elisabeta”, (cunoscută sub numele de Sissi). Indrăgostită de peisajele din zonă, împărăteasa Sissi a ajuns aici de şase ori.
Străbătând potecile din zona Băilor Herculane, prin pădurile de fag sau printre stâncile de calcar, veţi descoperi diversitatea vegetaţiei, de la pinul negru de Banat, la liliacul sălbatic, alunul turcesc, cărpiniţa, mojdreanul, castanul, iedera căţărătoare etc.
Potecile de pe ambii versanţi, majoritatea foarte accesibile turiştilor, oferă panorame spectaculoase spre Băile Herculane şi Valea Cernei.
Un alt element de unicitate al acestui parc îl constituie peşterile termale, singurele din România. In aceste peşteri apar la suprafaţă ape termominerale sau vapori cu temperaturi de până la 55 grade. Merită menționate:
- Grota cu Aburi. Peştera are o lungime de doar 14 m şi poate fi vizitată de turiști urmând traseul triunghi albastru. In peşteră climatul este „tropical”, datorită vaporilor fierbinţi, de până la 55 grade C, degajaţi de apa unui izvor termal sulfuros.
- Peştera lui Adam – în ea se găsesc cele mai mari depozite de guano din peşterile româneşti, acumulate în timp de la mai multe specii de lilieci.
Datorită reliefului calcaros, endocarstul este bine dezvoltat, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Găsim aici circa 900 de peşteri, majoritatea de mici dimensiuni.
Pentru a fi protejate au fost închise şi declarate rezervaţii Peştera Martel, Peştera lui Ion Bârzoni şi Peştera Cloşani. Peştera Cloşani, una din cele mai frumoase peşteri din ţară, face parte din Rezervaţia Piatra Cloşanilor.
Pe lângă bazinele cu apă termală amenajate în stațiunea Băile Herculane găsim izvoare cu apă termală şi la Șapte Izvoare Calde. In capătul din amonte al staţiunii, lângă Hotel Roman şi lângă Șapte Izvoare Calde sunt şi bazine amenajate rudimentar, unde accesul este gratuit, fapt care duce la aglomerație.
Piatra Cloşanilor apare ca un masiv izolat din Munţii Mehedinţi, înconjurat de culmi împădurite aflate la altitudine mult mai joasă. De fapt Piatra Cloşanilor, aparţine de bazinul Motrului și este formată din 2 masive calcaroase: Piatra Mare (1421 m) şi Piatra Mică (1163 m).
De pe Piatra Cloşanilor aveţi o panoramă vastă spre Munţii Godeanu, unde predomină culmile rotunjite, situate la peste 2000 m altitudine. Munţii Cernei apar ca o continuare a Munţilor Godeanu.
De la Piatra Cloşanilor, Munţii Mehedinţi continuă încă puţin spre nord-est, cu înălţimi cuprinse între 1000-12000 m.
Culmea Mehedinţilor se continuă cu culmea Munţilor Vâlcan, până sub Vârful Oslea. Vârful Sarba (1742 m), de sub culmea Oslea este vârful de unde limita parcului coboară spre Pasul Jiu-Cerna (1450 m).
Prin Pasul Jiu-Cerna trece drumul neasfaltat DN 66 care face legătura dintre Valea Jiului de Vest de Valea Cernei. De aici, pe sub culmea Godeanului, paralel cu culmea Munţilor Mehedinţi, în lunca Cernişoarei, se întinde Rezervaţia Ciucevele Cernei.
Datorită izolării şi lipsei marcajelor turistice această parte din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei este una din cele mai sălbatice din ţară. Ciucevele Cernei se prezintă ca o înşiruire de mici creste abrupte de calcar, împădurite. Acestea domină Valea Cernişoarei şi apoi a Cernei cu diferenţe de nivel de 400-500 m, fiind fragmentate de văi înguste şi chei sălbatice.
Merită menționate: Ciuceava Neagră, Ciuceava Prihodu Mare, Ciuceava Cracu Frasinului, Ciuceava Chicerii, Ciuceava Văcăriei, Ciuceava lui Drăgan.
Aici, între două ciuceve, apare la suprafaţă izvorul cu cel mai mare debit din România, Izbucul Cernei. Acesta are un debit mediu de 1,5-2 metri cubi pe secundă, debit ce variază în funcţie de anotimp şi ploi.
Izbucul adună, în subteran inclusiv o parte din apele bazinului Jiului de Vest. Atât Valea Soarbele cât şi Valea Scorotei (Retezatul Mic) au apele direcționate spre izbucul Cernei. Izbucul se află la o altitudine de 710 m sub Ciuceava Chicerii. La nici 200 m, Izbucul Cernei întâlneşte apele Cernişoarei, formând Cerna.
Ciucevele (denumire locală pentru aceste creste în nordul Olteniei) sunt denumite în aval de Cerna-Sat, geanţuri (Geanţul Schitului, Geanţul Râmnuţelor, Geanţul Glodului, Geanţul Hermănului).
Geanţurile şi Vârful lui Stan 
Geanţul Hermănului
Lângă un alt geanţ, Geanţul Corcoaiei, puţin în amonte de Cerna-Sat se află o altă rezervaţie geomorfologică deosebită: Rezervaţia Cheile Corcoaiei. Deşi scurte, de până la 300 m lungime, cheile sunt spectaculoase datorită „tunelului” săpat de ape la baza unor pereţi de peste 100 m, fapt ce dovedeşte adâncirea în etape a cheilor.
Dincolo de creasta geanţurilor şi de Valea Arşasca însoţită de drumul asfaltat ce traversează din Valea Cernei la Baia de Aramă se înalţă un alt far al Munţilor Mehedinţi, Vârful lui Stan (1.466 m). Rezervaţia Vârful lui Stan include spectaculoase formaţiuni exocarstice, lapiezurile.
Poienile de Sus ale Cernei văzute de pe Vârful lui Stan
Până în zona Vârfului Pietrele Albe se întind Poienile de Sus ale Cernei.
Acestea sunt o înşiruire de depresiuni carstice adânci, unele cu cu fundul foarte neted cuprinse între 2 şiruri de creste calcaroase stâncoase cu multe lapiezuri. Sunt un peisaj unic în carstul românesc. Aceste depresiuni carstice sunt denumite local crovuri.
Sub Vârful lui Stan se întinde Crovul (Poiana) Beletina ce se continuă cu Crovul Mare, o dolină adâncă de peste 100 m, urmată de Poienile Porcului, Crovul Medved şi Poiana Ploştinioarele.
Dincolo de Poienile de Sus se află bine-cunoscuta Rezervaţie Valea Ţăsna care cuprind Cheile și canionul Ţăsnei.
Cheile sunt uşor de străbătut pe marcaj turistic și se desfăşoară pe o lungime de circa 1,5 km. In capătul din amonte al cheilor se află o moară de apă funcţională, Moara Dracilor. Aproape de moară găsim prima cascadă (din cele șase) a canionului. Din Cheile Ţăsnei aveţi vedere impresionantă asupra Arjanei, un vârf emblematic pentru Valea Cernei.
Vârful Arjana (1512 m) se remarcă prin abrupturile sale calcaroase care ies în evidenţă faţă de culmile rotunjite ale Munţilor Cernei. Arjana se află în capătul unor culmi cu înălţimi între 1500 – 1800 m, cuprinse între Valea Olanului până la Valea Bedinei. Pe culmile ce coboară din creasta principală a Cernei se află cătunele izolate la care se poate ajunge doar pe jos.
In partea din amonte a Munţilor Cernei, în zona afluenţilor Iauna şi Craiova se află Rezervaţia Iauna-Craiova. Aceasta conservă o pădure seculară de făgete de vârstă cuprinsă între 90 şi 130 de ani.
În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei există 34 de trasee turistice marcate. De asemenea, Valea Cernei este o zonă propice practicării sporturilor extreme: căţărare, canyoning, rafting, speologie.
Numeroşii pereţi, apropiaţi de drum, permit practicarea căţărării, fiind amenajate peste 500 trasee de cătărare. Numărul mare de canioane aflate pe o suprafată restrânsă (Vânturătoarea, Drăstănic, Ţesna, Bobot, Râmnuţa, Cociu(Roşeţu), Zgăul Vintilanilor) permit desfăşurarea activităţii de canyoning, aici desfăşurându-se inclusiv Scoala Naţională de Canyoning.
Primăvara, pe anumite tronsoane ale Cernei se practică raftingul, gradul de dificultate al acestora fiind mare.
Accesul în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei: cel mai facil acces se face dinspre stațiunea Băile Herculane, unde sunt și multe posibilități de cazare.
Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei este traversat de drumul Băile Herculane – Pasul Jiu Cerna – Câmpusel. Pentru a parcurge acest drum luați însă în considerare:
Drumul este asfaltat din Herculane până la intersecţia cu Valea Arşasca (DN 67D – 31km). Aici trebuie să virați stânga, spre Cerna sat. Continuând pe drumul asfaltat traversați Munţii Mehedinţi pentru a ajunge la Baia de Aramă.
Drumul neasfaltat, spre Cerna sat (DN 66A) merge în paralel cu râul Cerna și este accesibil cu maşina mică până la barajul Iovanu. Drumul ocoleşte apoi lacul, fiind uneori impracticabil datorită alunecărilor de teren ce barează drumul. După Izbucul Cernei drumul părăseste valea şi urcă spre Pasul Jiu-Cerna. Acest segment este practicabil doar cu maşină de teren sau cu bicicleta
Distanța dintre Pasul Jiu Cerna până la intersecţia cu DN 67D este de 59km .
Sursa: travelguideromania.com
