Smaranda Gheorghiu s-a născut la 5 octombrie 1857 la Târgovişte şi a încetat din viaţă la data de 26 ianuarie 1944, la Bucureşti. Părinții săi au fost Nicolae Gheorghiu și Kiriachiţa Boteanu, descendentă a familiei Botea din Focșani. A avut două fiice: Zoe Garbea Tomellini, căsătorită cu consulul general al României la Genova şi a doua fiică Magdalena.
A fost nepoată a lui Grigore Alexandrescu, descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…
În anul 1888 publică primul ei volum de poezii: “Din pana suferinţei”, urmate de alte volume de versuri, proză sau teatru, din care amintim “Dorul de ţară” în anul 1904, “Ţara mea”, în 1905, romanul “Băiatul Mamei” în 1917, romanul “Domnul Bădina” în 1931 şi volumul de nuvele “Dumitrite brumate” în 1937.
Ca reprezentantă a României, a participat la mai multe congrese internaționale: Congresul orientaliștilor (1889) alături de Badea Cârţan unde sărbătoreşte spiritul românesc prin depunerea unei coroane de lauri din bronz la Columna lui Traian, Congresul păcii universale (1900) desfășurat la Paris, unde a propus o soluție de înlăturare a războiului, Congresul latin (1902) unde a susţinut cauza românească, Congresul educației familiale (1913), Congresul școlilor în aer liber (1931).
Pentru promovarea culturii româneşti, a fost numită “Educatoare Poporului”.
Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii.
Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprins-o în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania, azi Oslo, unde s-a întâlnit cu Henrik Ibsen. Această călătorie o clasează pe Maica Smara drept prima femeie din lume care a călătorit spre Polulul Nord.
În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din municipiul Târgoviște a fost ridicat un bust, pe care este înscris numele ei întreg, Smaranda Gheorghiu. Un alt bust al său se găsește în parcul Cișmigiu din București, pe care este înscris textul „Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944″, ca amintire a faptului că a scris literatură pentru copii și tineret, cu accent spre latura educativă a acestei literaturi.
surse: stiri.tvr.ro, jurnal de călătorie: O româncă spre Polul Nord (1932), wikipedia