Sânzienele îmbracă planeta în ie românească. Ziua Universală a Iei, celebrată în toate colţurile lumii

În semn de identitate naţională, românii vor purta ie sau cămaşă tradiţională, oriunde s-ar afla. Cu însemne tricolore şi coroniţe împletite din flori de câmp, ei vor celebra astfel, de Sânziene, Ziua Universală a Iei.

MÂNDRIE. Odată cu sărbătoarea de Sânziene de la 24 iunie, când este prăznuită Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Ziua Universală a Iei este celebrată de români din întreaga lume.

În preajma solstiţiului de vară de la 21 iunie, ce reprezintă debutul verii astronomice, o altă zi mare cuprinde România. La 24 iunie, români din întreaga lume intră în hora de Sânziene, sărbătoarea păgână ce marchează Naşterea Sfântului proroc Ioan Botezătorul.

În semn de identitate naţională, românii vor purta ie sau cămaşă tradiţională, oriunde s-ar afla. Cu însemne tricolore şi coroniţe împletite din flori de câmp, ei vor celebra astfel, de Sânziene, Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea coincide în acest an cu ultima zi de şcoală. „Ziua Universală a Iei va începe la 23 iunie, la apusul soarelui, odată cu noaptea magică de Sânziene. Va fi o sărbătoare ca în poveşti, care va ţine 3 zile şi 3 nopţi până duminică, 26 iunie“, au anunţat iniţiatorii din La Blouse Roumaine, prima comunitate online dedicată iei ca simbol naţional.

Ce purtăm de Sânziene

De Sânziene vom purta ie, cămaşă tradiţională, costum sau orice alt strai popular. „Dacă nu avem niciun astfel de obiect vestimentar, putem să ne îmbrăcăm în alb (cămaşă, tricou, rochie) cu promisiunea ca, până la ediţia următoare a Zilei Iei, să avem cel puţin o ie sau o cămaşă tradiţională românească. Ne fotografiem, surprindem bucuria momentului şi frumuseţea locurilor în care ne aflăm. Postăm imaginile pe reţelele de socializare  Facebook, Instagram sau Twitter, cu hashtagul #ZiuaIei2016 #lablouseroumaine #RomanianBlouse #IAday2016, indicând locul unde au fost realizate. Anul acesta vom realiza împreună primul film al Zilei Universale a Iei şi al verii româneşti. Să avem inspiraţie!“, îndeamnă organizatorii.

Ziua Iei, transformată în Luna Iei

Sărbătoarea a început, de fapt, de la 11 iunie, când românii din Seattle (SUA) au organizat Festivalul iei româneşti. A continuat la 18 iunie, la Anvers (Belgia), unde pentru câteva ore cea mai frumoasă gară din Europa s-a îmbrăcat în ie. „Emoţie, pasiune, tradiţie dusă mai departe: cam asta ar fi descrierea pe scurt a Zilei Universale a Iei Antwerpen 2016. Am cunoscut oameni minunaţi, am admirat ii şi veşminte populare de excepţie şi m-am bucurat să văd că mai bine de 70 români au fost alături de mine susţinând unul dintre cele mai faine evenimente organizate în întreaga lume: promovarea piesei de rezistenţă a poporului român – portul tradiţional“, scrie Bianca Stoicheci, o româncă din Anvers.

627x0 (2)
Alina, româncă din Montreal (Canada) Sursa foto La Blouise Roumaine

O hartă a manifestărilor va fi postată pe pagina de Facebook a comunităţii La Blouse Roumaine. În Bucureşti, iubitorii iei îşi dau întâlnire în seara de 23 iunie, la ora 19, în Parcul Ioanid, de unde vor porni să colinde Bucureştiul sentimental, pe urmele lui Mircea Eliade, autorul romanului „Noaptea de Sînziene“. A doua zi, de Sânziene, la ora 19, adunarea festivă este în faţa Ateneului, unde va fi făcută o fotografie de familie.

Prima recunoaştere oficială vine de peste Ocean

Statele Unite ale Americii sunt prima administraţie care a recunoscut oficial Ziua Universală a Iei, prin proclamaţia emisă de Primăria din Washington (SUA), la 24 iunie 2015. Reuşita s-a datorat demersurilor lui Bogdan Banu, absolvent al Universităţii George Washington. Anul acesta, proclamaţia va fi emisă din nou, graţie implicării Ambasadei României la Washington.

În Olanda, românii s-au mobilizat exemplar: ei vor face un tur pe biciclete, în 6 oraşe şi vor împărţi fluturaşi despre însemnătatea sărbătorii tradiţionale. Şi exemplele sunt nenumărate.

„Ceea ce se întâmplă în acest an ne depăşeşte aşteptările. Români de pretutindeni fac un efort incredibil pentru susţinerea acestui eveniment, ce reprezintă o investiţie în imaginea României. Ia este matricea noastră culturală, este simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Le sunt tuturor extrem de recunoscătoare“, mărturiseşte Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine.

Bluza românească, brand de ţară

Sărbătoarea de Sânziene a căpătat anvergură odată cu înfiinţarea comunităţii La Blouse Roumaine, în 7 noiembrie 2012. Comunitatea, denumită după pictura celebră a lui Henri Matisse, a propus ca ziua de 24 iunie 2013, Sânzienele, să fie declarată Ziua Universală a Iei, iar ia să devină brand de ţară. Ideea a avut un succes fulgerător, împrăştiindu-se pe 6 continente, în peste 50 ţări din lume. „Adevărul“ a relatat în premieră despre crearea acestei mişcări culturale, iar la examenul de Bacalaureat din 2015, elevii au avut de analizat un text din ziar despre acest subiect.

627x0 (3)
Handbalistele au îmbrăcat ia Sursa foto La Blouse Roumaine

Din 2013, La Blouse Roumaine duce o campanie intensă de recunoaştere oficială a celor două simboluri: ia şi Ziua Universală a Iei. O scrisoare deschisă a fost lansată recent Guvernului, iar la 23 iunie, Ministerul Afacerilor Externe ia în discuţie „Ia, brand de ţară al României. De la identitate naţională la identitate culturală“. La dezbaterea despre curentul cultural generat de ie, ecoul său în comunităţile româneşti din diaspora şi contribuţia la dezvoltarea economică şi culturală va fi analizat aspectul patrimonial al iei, precum şi introducerea unui sistem de certificare pentru protecţia acestui bun cultural.

Cum au intrat Sânzienele în calendarul ortodox

Preotul Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“, vorbeşte despre cum au reuşit Sânzienele păgâne să intre în calendarul ortodox. „Creştinismul nu este altceva decât reaşezarea valorilor religioase şi morale în înţelegerea lor corectă. Sânzienele sau Drăgaica sunt credinţe păgâne, dar care au în centru două învăţături esenţiale pentru viaţa omului: relaţia cu natura şi relaţia cu partenerul de viaţă. Deşi Sânzienele sunt zâne bune, invocate pentru a aduce recolte bogate şi ursiţi buni în vederea căsătoriei, Biserica a apropiat aceste sărbători pentru a le corecta sensul“, arată părintele Tănăsescu.

Preotul aseamănă muncile câmpului cu educaţia, ambele ghidându-se după principiul „ce semeni, aceea culegi“. „Roadele bogate nu sunt obţinute fără o muncă pe măsură, iar o familie nu se realizează deplin dacă membrii ei nu sunt morali. Prin urmare, binele nu se realizează în chip magic, invocând forţe supranaturale sau oculte, care acţionează peste voinţa omului, ci ele se desăvârşesc prin aportul moral al omului. Faptele bune sunt adevăratele roade ale vieţii, care aduc bunătăţi atât în agricultură, cât şi în familie. Iar începutul creştinismului este reprezentat de Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, care este Înaintemergătorul lui Iisus Hristos, cel ce îl va vesti lumii pe Mesia. Suprapunerea datelor acestor sărbători a fost văzută de Biserică drept un bun prilej misionar“, explică părintele Tănăsescu.

Mişcare de renaştere spirituală

Tradiţia se împleteşte cu modernitatea, oamenii din toate colţurile lumii se adună, sărbătoarea devine un motiv de mândrie naţională şi de patriotism. Vremea solară de Sânziene face ca manifestarea să fie o sărbătoare cu adevărat populară, aşa cum nu reuşeşte să fie Ziua Naţională de la 1 Decembrie, când frigul paralizează festivismul. Credinţa a imprimat o mişcarea de renaştere spirituală, prin care spiritul poporului român îşi găseşte sensul tot în rădăcini.

„Ia este un simbol a sufletului românesc tradiţional creştin. O ie este o bucată albă de pânză – albul fiind simbolul Învierii, al luminii, al purităţii – pe care se ţes diferite motive folclorice, unele dintre ele fiind inspirate din virtuţi creştine. Ţăranul român era, înainte de toate, un creştin, care crede în Învierea Domnului şi care îşi ţese, pe pânza albă a vieţii lui, faptele bune şi frumoase – asemenea unor motive frumos colorate pe o ie. De altfel, agricultura este o zonă din care Hristos se inspiră de multe ori pentru pildele sale evanghelice: pilda semănătorului, pilda grâului şi a neghinei, pilda lucrătorilor viei, asemănarea dintre roadele plantelor şi faptele oamenilor etc. Creştinismul este unul din izvoarele folclorului românesc“, afirmă părintele Eugen Tănăsescu.

627x0 (4)

 

Citeste mai mult: adev.ro/o94oaw

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!