După cum ne informează bucpress.eu, în Parlamentul Ucrainei a fost adoptată, în data de 4 septembrie 2017, o nouă lege a educației. Noua reformă a învățământului din Ucraina aduce vești dintre cele mai triste pentru minoritatea românească din acest stat ex-sovietic, de pe urma căruia România și românii au mai avut probleme, în istoria recentă. (Să ne amintim, doar, de chestiunea canalului Bâstroe!)
Conform sursei citate, articolul 7 al nou adoptatului act normativ arată că activitatea de învățământ din statul vecin – între hotarele căruia se găsesc teritorii care anterior au aparținut Moldovei lui Ștefan cel Mare și României Mari – trebuie să se desfășoare în limba de stat, adică în limba ucraineană, urmând ca după intrarea în vigoare a actului normativ să aibă loc, gradual, o limitare severă a predării materiilor de studiu în limba română, în cadrul sistemului de învățământ public ucrainean, precum și o lichidare a actualelor școli cu predare în limba română. Reforma prevăzută de către noua lege se va derula în mai multe etape, prima dintre ele urmând a debuta în septembrie, anul viitor.
Ca limbă de predare, româna va mai fi păstrată numai în învățământul primar, la clasele I-IV. Reforma urmează să fie aplicată claselor medii (V-IX) începând din anul 2022, iar pentru clasele superioare din anul 2027. La clasele superioare din regiunile în care este concentrată minoritatea românească din Ucraina toate materiile de studiu ar urma să fie predate doar în limba de stat, în vreme ce în clasele medii vor avea loc și „elemente de limba română”, dar limba de predare va fi tot ucraineana. Potrivit sursei citate, „în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (români, maghiari, ruși, bulgari, polonezi etc.)”.
După cum bine se știe, în momentul în care Ucraina se afla într-o situație gravă, de secesiune teritorială și conflict armat, în urmă cu doar trei ani, România a sprijinit acest stat fost sovietic, inclusiv diplomatic și din punct de vedere al securității cibernetice. În acest context, trebuie să redăm întrebarea formulată de către jurnaliștii de la bucpress.eu: „Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului?”
Și ar mai fi o întrebare: cum vor reacționa autoritățile centrale de la București în fața acestei îngrădiri a dreptului firesc al românilor din Ucraina de a studia în limba lor maternă, acțiune care ar putea fi asimilată unei tentative de deznaționalizare lentă?
Precizare: guvernul maghiar a protestat, deja, cu promptitudine și fermitate, luând act de situația în care urmează să fie puși etnicii maghiari din Ucraina.
Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/
