Semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei deschide României perspectiva unor relaţii comerciale mult mai mari şi mai directe cu vecinii ei de la est, având în vedere că barierele vamale urmează să fie eliminate. 

Un demers istoric, astfel a fost catalogată la Bruxelles sem­na­rea de către cele trei ţări a acordului de asociere la UE, în pofida opoziţiei Fede­raţiei Ruse. O înfrângere a Rusiei, au calificat demersul unii analişti din Occident. Însă, dincolo de retorică, rezultatele practice de parcurs vor face diferenţa dintre deziderat şi felul în care va arăta regiunea peste 10 ani.

Pentru businessul românesc deschiderea unor perspective de aderare la UE a acestor trei ţări, chiar şi îndepărtate, este o ocazie de a îndrăzni mai mult, în condiţiile în care o eventuală pătrundere pe pieţele din vestul Europei este extrem de dificilă. Cele trei ţări arată ca România de acum 15-20 de ani. Iar perspectivele de integrare au însemnat pen­tru România foarte mult.

În aceeaşi situaţie ca România de acum 20 de ani

Guvernul de la Bucureşti s-a întrunit sâm­bătă într-o şedinţă specială pentru a apro­ba documentele necesare ratificării de către Parlament a acordului de asociere la UE a celor trei ţări, două dintre ele având graniţă di­rectă cu România. Administraţia de la Bu­cureşti vrea ca România să fie prima din­tre ţările UE care ratifică documentul – având în vedere relaţia specială cu Re­pu­blica Moldova şi obligaţiile de vecin faţă de Ucraina. Parlamentul se va întruni în sesiune extra­ordinară în această săptămână, special pentru un astfel de moment pe care îl vrea solemn.

Dincolo de momente festive şi solem­ni­tăţi vor exista consecinţe directe importante, în afară de cele politice cum ar fi sporirea pre­sunilor Federaţie Ruse asupra ţărilor men­ţionate. Din perspectivă economică, ba­rie­rele va­male urmează să fie eliminate – acesta fiind unul dintre motivele oficiale pen­tru care Rusia s-a opus apro­pie­rii celor trei ţări de UE, susţinând că măr­fu­rile din Uniune vor pătrunde direct pe pia­ţa rusă având în vedere că şi între Federaţie şi foştii ei sateliţi relaţiile economice sunt unele speciale.

Cel puţin teoretic, România va avea în faţă o piaţă mult mai accesibilă – o avea şi până acum (UE este pentru Moldova şi Ucraina cel mai mare partener comercial) şi datele privind schimburile comerciale arată că, parţial, a fructificat această situaţie. Cele trei ţări care au semnat acordul de asociere au împreună 54 de milioane de locuitori (45,5 mil. locuitori în Ucraina, din care probabil în viitor vor fi eliminaţi cei 2 mi­lioane de locuitori ai Crimeei, 4,5 mi­lioa­ne de locuitori ai Georgiei şi 3,5 milioane ai Moldovei) şi un PIB cumulat de 200 de mi­lioa­ne de dolari (147 mil. euro), cu centrul Ucrai­na care înseamnă singură 85% din forţa economică a noilor veniţi în rândul aspi­ran­ţilor la integrarea în UE. Privind da­tele, nu ar fi vorba deci de o economie cumulată de dimensiunea Turciei, cu o populaţie de 74 de milioane de locuitori şi un PIB de 760 de miliarde de dolari, cu care România are relaţii comerciale ex­ce­lente (schimburi comerciale de 4,3 mld. euro şi excedent comercial de peste 700 mil. euro). Dar este undeva pe aproape, este o zonă cu potenţial important. Cu toate cele trei ţări România înregistrează excedent comercial, dar schimburile comerciale sunt destul de reduse. Cu Ucraina România are schimburi comerciale de 1,4 miliarde de euro, din care aproape un miliard înseamnă exporturi şi 456 mil. euro importuri. Este un volum al schimburilor comerciale redus dacă îl comparăm cu cel dezvoltat cu vecinii membri ai UE, Ungaria şi Bulgaria – schim­buri comerciale cu Ungaria de 7 mld. euro (cu un deficit major de 2 mld. euro) şi cu Bulgaria de 3,2 mld. euro (cu un excedent uşor de 200 mil. euro). Cu Serbia, şi ea ţară vecină, dar în afara UE, România are schimburi comerciale de doar 640 mil. euro, cu un excedent de 400 mil. euro. Se poate observa lesne, prin urmare, că schimburile comer­ciale (ale României de această dată) sunt mai puternice cu ţările care nu au bariere vamale (Turcia nu este membră a UE, dar are un regim comercial special cu Uniunea existând o uniune vamală Turcia – UE şi aceasta ar trebui să fie trendul. La nivelul lui 2013, schimburile comerciale cu Moldova au fost de ceva peste un miliard de euro (713 mil. exporturi şi 325 mil. euro im­porturi), iar cu Georgia de 315 mil. euro (314 mil. euro exporturi şi un milion importuri).

3-bruxelles

Rusia se teme pentru propria-i piaţă

Perspectivele economice ale noului montaj politic nu puteau trece neobservate, chiar dacă primează perspectiva geostra­te­gi­că. Ministrul de externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov spune că ţările care au sem­nat acordul cu UE vor vedea ele singure con­secinţele când produsele mai compe­titive din Occident le vor şubrezi economiile.

„Noi suntem interesaţi să vedem ce influenţă va avea pe piaţa noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina şi Moldova, produse care vor scoate din comerţ produsele moldoveneşti şi ucrainene şi le vor înlocui cu cele europene, mai competitive.“

În aceeaşi vreme, trebuie subliniat că şi re­ci­proca este valabilă, pentru că produsele mai ief­tine din Moldova sau din Ucraina vor in­tra în UE. Iar dacă Moldova, cel puţin, va avea difi­cultăţi suplimentare cu Rusia cum a an­tici­pat sâmbătă premierul Victor Ponta, atunci România va fi obligată moral să facă loc pe piaţa sa produselor moldoveneşti cel pu­ţin cât volumul de exporturi din Republica Mol­dova către Rusia. Nici faptul că jumătate de milion de moldoveni care lucrează în Ru­sia sau că Chişinăul este complet dependent de gazul rusesc nu trebuie uitat la Bucureşti.

„Din punctul meu de vedere, în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord şi eu cred că prima ţară care are datoria să facă, nu să dea din gură, să vorbească, cum s-a întâmplat zece ani, vorbe goale, ci chiar să facă ceva este România“, a admis sâmbătă premierul Victor Ponta.

El a cerut miniştrilor ca, în urmtoarele săptămâni, să intensifice procedurile de aprobare a acordurilor bilaterale cuMoldova pentru domeniile pe care le gestionează.

Pentru poporul ucrainean, Acordul de asociere cu UE nu este doar un simplu document care deschide noi posibilităţi în diferite domenii, ci este, mai întâi de toate, o opţiune de civilizaţie, a susţinut ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Teofil Bauer, la o recepţie organizată la MAE cu ocazia semnării acordului de asociere cu Uniunea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.06.2014
http://www.zf.ro
 
***
 
 

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!