Când Președintele român Klaus Iohannis a călcat pe pământ american în anul 2017, i-a oferit liderului american de la Casa Albă ca semn de prețuire, o copie a sabiei lui Ștefan cel Mare. În schimb, Iohannis a primit o vază inscripționată cu „The White House”. Acest cadou are parte și de o simbolistică aparte deoarece sabia lui Ștefan cel Mare, varianta originală, se află în Turcia, autoritățile de la Ankara refuzând în repetate rânduri să o înapoieze în ciuda cererii românilor. Sabia lui Ștefan cel Mare a fost luată de către turci la 30 de ani după moartea lui Ștefan cel Mare, când Petru Rareş a fost alungat de pe tron de Suleyman Magnificul, iar domnul adus de turci, Ştefan Lăcustă, i-a lăsat pe otomani să jefuiască tezaurul Moldovei.
În Muzeul Topkapî din Istanbul, fostul Mare Palat al sultanilor otomani, chiar în sala dedicată armelor, lângă o sabie japoneză, se află o spadă moldovenească. Simplă şi cu lama „muncită” în lupte, aceasta atrage atenţia prin dimensiuni, dar mai ales prin semnul heraldic aflat pe mâner. Mai precis, pe discul rotund al mânerului apar stema Moldovei, capul de bour şi inscripţia în limba slavonă „Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”. Ea este clar, aşa cum au atestat toți specialiştii în armamentul epocii, sabia de luptă a voievodului moldovean.
Povestea ei este una controvesată, existând mai multe supoziţii cu privire la originea sa, utilizarea armei, materialul din care a fost făcută şi mai ales modalitatea prin care a ajuns într-un muzeu turcesc. În primul rând, istoricii precizează că este vorba de o spadă, armă cu două tăişuri folosită de obicei cu ambele mâini, spre deosebire de sabie, cu un singur tăiş şi utilizată doar cu o singură mână. Spada lui Ştefan cel Mare era tipic moldovenească, un tipar de armă albă identificat de istorici ca individualizându-se în Epoca Medievală. „Cu lamă dreaptă şi două tăişuri, braţe drepte sau uşor curbate spre lamă, cu o lungime de cca. 110 -130 cm, este atestată prin descoperirile arheologice, prezenţa ei în scenele cu militari de pe frescele bisericilor moldoveneşti ridicate şi pictate în parte în timpul domniei voievodului şi de o serie de izvoare scrise. Astfel, acest tip de armă este confirmat de spadele descoperite la Tg.Neamţ, la Deleni (jud. Iaşi), la Cetatea Neamţului, sau de cele pictate la biserica din Bălineşti”, precizează, în lucrarea sa „Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, Carol Konig.
Citește mai mult: http://www.cunoastelumea.ro/surpriza-a-fost-redescoperita-o-noua-spada-a-voievodului-stefan-cel-mare/
