În cadrul vieții cotidiene, aspectele legate de petrecerea timpului liber, prezintă o importanță deosebită în ansamblul vieții de zi cu zi a fiecărui individ (în cazul de față, a familiei regale reprezentată de regele Ferdinand și de regina Maria). Timpul liber este o componentă esențială a vieții cotidiene, cercetarea lui fiind de fapt un salt la ceea ce înseamnă cercetarea vieții private, adică a modului în care oamenii (indiferent de rangul social) își organizează habitatul și întreaga lor existență, comportamentul în societate și în cercul restrâns al familiei.

După moartea regelui Carol I și urcarea pe tron a regelui Ferdinand, viața la Curtea Regală a suferit modificări, în sensul că protocolul nu mai era așa de rigid, distanța dintre suveran și colaboratorii săi micșorându-se sensibil „în locul unui deget ți se întinde azi o mână întreagă, care zguduie cu frenezie brațul poftitului, căruia i se prezintă un scaun, o țigară, un pahar, o glumă, un râs deschis“1.

O zi din viața reginei

La rândul său, regina Maria era o persoană foarte deschisă, care primea zilnic invitați la Palatul Cotroceni, care se bucura de timpul liber petrecut în compania copiilor săi și a rudelor care locuiau la palat. Timpul liber al familiei regale se derula între dejunuri, ceaiuri, baluri și serate atât la palat, cât și la diverse persoane apropiate reginei și vizite în țară și străinătate, participări la expoziții, concerte, piese de teatru, plimbări, excursii și sporturi diverse, alături de petrecerea în familie a sărbătorilor de Paște și de Crăciun.

Atât înainte de război cât și după, viața la Curtea Regală a continuat să fie destul de monotonă, deși fiecare membru al familiei regale se bucura de o anumită libertate. Regina Maria se trezea de obicei foarte devreme, prinzând astfel o oră sau două pentru a putea scrie, înainte de a se lansa în activități oficiale, iar dupăamiezile le folosea pentru a vizita satele sărace din jurul Bucureștiului.

La ora 17.00 regina lua ceaiul în biroul său împreună cu invitații, unde întinsă pe o canapea, le citea fragmente din cartea la care lucra. Ca și predecesoarea ei, Carmen Sylva, regina adoptase obiceiul de a citi cu glas tare ceea ce scrisese, pentru a culege laudele auditoriului. Deși continua să scrie lucrări despre țara sa, în ceea ce privește beletristica, ea trecuse de la basme pentru Ileana din perioada războiului, la legende de dragoste și vrajă, istorisiri ale unor iubiri perfecte și așteptări pătimașe, mai ușor de acceptat datorită talentului ei natural de a face caracterizări pline de umor.

Regina își încheia ziua împreună cu copiii și oaspeții (în timp ce regele Ferdinand se retrăgea în apartamentul său), cântând la pian, brodând sau citind până la ora culcării. De aceea este greu de spus, că această rutină le putea mulțumi pe fiicele reginei, principesele Elisabeta și Marioara (foto jos), în vârstă de 24 și respectiv 18 ani, care nu aveau nici un fel de viață socială, cu excepția participării la o întrunire oficială la palat, sau a unei seri la teatru2.

Întruniri oficiale

Așadar, la capitolul „întruniri oficiale“ intrau dejunurile și dineurile de gală, urmate de ceaiurile dansante și seratele de la Palatul Cotroceni și Palatul Regal din Calea Victoriei. Un astfel de dineu de gală a avut loc în seara zilei de 21 februarie 1922, la ora 20.30, la Palatul Regal, cu prilejul logodnei principesei Marioara cu regele Alexandru al Iugoslaviei. La acesta au luat parte președintele Consiliului de Miniștri al Iugoslaviei, ministrul de externe, personalul Legației Iugoslaviei la București și întreaga suită a regelui Alexandru, președintele Consiliului de Miniștri și membrii guvernului român cu soțiile, ministrul României la Belgrad cu soția, secretarul general al Ministerului de Externe, primarul Capitalei cu soția și Casa Civilă și Militară a regelui.

După masă, familia regală și invitații au trecut în Sala Tronului, unde au asistat la o audiție muzicală, dată de Societatea Filarmonica. După audiția muzicală, suveranii și familia regală s-au întreținut cu invitații până la ora 1.00, după care au plecat la Palatul Cotroceni. În a doua seară, 22 februarie 1922, la ora 20.30, logodnicii și familia regală au asistat la reprezentația Operei Române, iar în data de 24 februarie 1922, la ora 15.15, regele Ferdinand și regele Alexandru au vizitat Muzeul Militar din Parcul Carol3.

Vizita lui Pilsudski

La mijlocul lunii septembrie 1922 a avut loc la Sinaia vizita mareșalului polonez Pilsudski. În ziua de 14 septembrie 1922, mareșalul și suita au ajuns la Castelul Peleș, unde au fost întâmpinați în hol de regina Maria, principesa Elena, principesa Irina a Greciei și doamnele de onoare. La ora 13.00 a avut loc un dejun intim la Castelul Pelișor, iar seara la ora 20.30, în Sala Maură a Castelului Peleș a avut loc un dineu de gală, dat în onoarea mareșalului. În ziua de vineri, 15 septembrie 1922, regele Ferdinand, mareșalul Pilsudski și membrii familiei regale cu suitele au asistat între orele 10.00 – 12.00 la o manevră militară la Predeal, executată de două batalioane din Corpul Vânătorilor de Munte.

La ora 13.30 a avut loc un dejun intim la Castelul Foișor, dat de principele moștenitor Carol, iar la ora 20.30 un dineu la Castelul Peleș, în Sala Maură, la care au luat parte regele Ferdinand și regina Maria, principele Carol și principesa Elena, mareșalul Pilsudski cu suita, Casele Civilă și Militară regală și princiară, în total 56 de persoane.

De la ora 22.00 a avut loc în Sala de Muzică a Castelului Peleș, o serată muzicală. Sâmbătă, 16 septembrie 1922, regele Ferdinand și regina Maria, principele Carol și principesa Elena, miniștrii de externe polonez și român și alte persoane din suite au făcut o excursie cu automobilele la Stâna Regală, unde a avut loc și dejunul, până la ora 14.00, iar după amiază mareșalul Pilsudski a fost condus la gară, de unde a plecat la ora 19.104.

Dineuri și dejunuri

În perioada 2-5 aprilie 1924 a avut loc la București, vizita prințului Japoniei Naru Hiko Higashi Kuni, prilej cu care s-au desfășurat, alte dejunuri și dineuri de gală. Astfel, la 3 aprilie 1924, la ora 13.30 a avut loc un dejun la Palatul Cotroceni, iar la ora 20.30, cina. A doua zi, 4 aprilie 1924, dejunul a fost luat tot la ora 13.30, dar la Palatul Kiseleff – reședința principelui Carol și a principesei Elena, iar dineul de gală la ora 20.30 la Palatul Regal din Calea Victoriei, urmat fiind de un concert. În ultima zi a vizitei, dejunul a fost luat la ora 13.30 la Ministerul Afacerilor Externe, iar seara, dineul, urmat de o recepție a avut loc la Legația Japoniei de la București5.

În primăvara anului 1925, la 22 martie a avut loc, la ora 20.30 la Palatul Regal din Calea Victoriei, un dineu diplomatic, la care au participat regina Maria, fără regele Ferdinand (care bolnav fiind nu a putut lua parte), principele Carol, principesa Elena, Corpul Diplomatic, primul ministru Ion I. C. Brătianu, I. G. Duca – ministrul de externe, ministrul Casei Regale – Constantin Hiott, generalul Paul Angelescu, gen. Ernest Baliff, A. Mocsonyi, L. Basset, gen. N. Condeescu, doamnele de onoare Elena Mavrodi, Simona Lahovary, Irina Procopiu, C. Plagino, dra. Adela Cantemir, col. Rădescu, col. Iacobici, col. Condiescu, cpt. cdor. Koslinski, lt. col. Zwiedeneck, dr. Romalo, dr. Mamulea, lt. col. Drosso, G. Denize, mr. Skeletti.

Dineul a fost urmat de o serată muzicală, unde s-au cântat arii din Beethoven, G. Puccini, G. Martini, C. Gounod, C. Bizet, Oscar Fetras și W. A. Mozart6. Și în anul 1926, în ziua de 6 mai a avut loc la ora 22.30 la Palatul Regal din Calea Victoriei, un dineu diplomatic, la care au participat regele Ferdinand, regina Maria, președintele Consiliului de Miniștri, Casa Civilă și Militară a regelui și reginei, precum și membri ai Curții Regale7.

O lună mai târziu, în ziua de 15 iunie 1926, ora 20.30 a avut loc tot la Palatul Regal din Calea Victoriei, un dineu oferit membrilor Academiei Române, la care au participat pe lângă regele Ferdinand, regina Maria, Casele Civile și Militare, și academicienii Emil Racoviță, I. Negruzzi, N. Iorga, I. Brătescu-Voinești, gen. Gr. Crăiniceanu, V. Pârvan, dr. Gh. Marinescu, Al. Lapedatu, O. Densușianu, Nicolae Vasilescu Carpen, dr. V. Babeș, I. Bianu, L. Mrazec, C. Soutzo, dr. Gr. Antipa, I. Simionescu, Gh. Țițeica, S. Mehedinți, I. Nistor, I. Lupaș, I. Inculeț, O. Goga. D. Gusti. M. Sadoveanu, C. Rădulescu Motru, G. Murnu, preotul N. Popescu etc8.

Vizita ducelui de Spoleto

În toamna anului 1926, în perioada 2-7 noiembrie, în vizită la București s-a aflat Ducele de Spoleto, care în ziua de 2 noiembrie 1926 a luat dejunul la Palatul Regal, iar la orele 20.30, dineul la Legația italiană. A treia zi, 4 noiembrie 1926, dejunul a fost servit la ora 13.30 la Palatul princiar, după care Ducele de Spoleto a asistat la cursele de cai de la Hipodromul Băneasa (foto jos). De la hipodrom, oaspeții și familia regală au plecat la Legația italiană, unde au servit ceaiul. La ora 20.00 a avut loc dineul de gală la Palatul Regal, urmat de o audiție muzicală.


Citeste mai mult: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/timpul-liber-la-curtea-regelui-ferdinand-i

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!