Știați că unul dintre cele mai comune nume la români este „Ionˮ ?
Patronul spiritual al celor ce poartă acest nume este Sf. Ioan Botezătorul şi se sărbătoreşte pe 7 ianuarie. Ionii din sat sunt duşi cu alai la râul din sat unde sunt botezaţi pentru iertarea păcatelor din anul tocmai încheiat şi pentru un an nou îmbelşugat.
Aceasta tradiție este extrem de veche și este respectată chiar și în ziua de astăzi cu sfințenie în anumite localități. An de an se realizează acest obicei străvechi la Tălmăcel din Sibiu, oamenii bucurându-se cu drag de această sărbătoare.
În ziua Sf. Ioan Botezătorul întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba religioasă, porneşte spre râu alaiul format din: feciori călare ce poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele şi măgăruşii cu moşul şi baba din paie.
Ajunşi la râu, pe versuri tradiţionale, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”. Şi pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi pe uliţele strâmte ale satului cu dansuri şi cântece specifice locului.
Udatul Ionilor a devenit o sărbătoare cu adevărat spectaculoasă care transmite un strop din veselia şi emoţia întregului sat.
În localitatea Tălmăcel, din cei 1.270 de locuitori aproximativ 200 poartă numele de Ion, Ioana sau derivatele lor. Cel mai vârstnic Ion are 86 de ani iar cel mai tânăr, doar 5 luni. Obiceiul Udatului Ionilor se respectă cu sfinţenie la Tălmăcel de mai bine de 100 de ani. ”Aici, în 6 decembrie se adună cetele de feciori. Se pregătesc, fac repetiţii pentru colinzi iar în 7 ianuarie are loc acest eveniment, Udatul Ionilor, care durează de mai mult de 100 de ani. Semnificaţia e legată un pic şi de Bobotează, ştim cu toţii că de Bobotează se sfinţesc apele.
Apariţia cailor este de pe vremea imperiului austro-ungar, în decembrie 1918 câţiva cetăţeni din satul Tălmăcel au participat la Unire, au venit de la Alba Iulia până la Tălmaciu cu trenul iar acolo s-au dus şi i-au aşteptat cu caii. Pentru că n-au putut să sărbătoarească acest eveniment al Unirii, fiind post, au amânat acest eveniment până în data de 7 ianuarie şi l-au cuplat cu Udatul Ionilor, de aceea au apărut şi caii.
Carul cu boi este un car alegoric care a apsărut între timp, acolo merg cetele”, spune Constantin Barbu, primarul oraşului Tălmaciu de care ţine şi localitatea Tălmăcel.
Acesta păstrează şi acum o amintire din anii copilăriei, când se era trimis să se spele în apa îngheţată, pentru a se purifica. ”De Bobotează ştiu că părinţii mă trimiteau la râu, dezbrăcat, fără nimic pe mine, doar cu un cearceaf, şi mă udam pentru a mă purifica. Apa este un element de purificarea noastră, spirituală”, adaugă primarul Constantin Barbu.
Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. Peste 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, cei mai mulţi fiind bărbaţi. Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.
Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea Sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – Tăierea Capului Sfântului Ioan.
