Cred că de prea multe ori ne încurcăm în detalii fără sens şi pierdem din vedere esenţialul. Pe scurt şi fără prea multă filosofie (să mă scuze maestrul Pleşu), Parlamentul ar trebui să reprezinte voinţa naţiunii. Or, în acest moment, parlamentarii se reprezintă doar pe sine. Şi cercurile de influenţă nefastă din care fac parte.

Votul de miercuri din Parlament ar trebui să fie picătura care umple paharul. Aceşti oameni, aleşi (în mod tragic) să ne reprezinte, trebuie să dispară din spaţiul public. Sunt o frână pentru dezvoltarea României, pentru frântura de speranţă care ne-a mai rămas. Dizolvarea Parlamentului şi renunţarea totală la imunitate nu sunt, aşa cum ni se tot spune de tot felul de postaci (un cuvânt la modă), nişte tragedii naţionale. E perfect democratic. Iar pentru cei care flutură, vezi Doamne, cheltuielile necesare unui asemenea demers, să ne scutească; costurile menţinerii acestor oameni în funcţii sunt mult mai mari.   E atât de simplu! Şi încă ceva, spus cu toată responsabilitatea: în stradă! În stradă, oameni buni. Milioane de oameni în stradă, să ne impunem voinţa. Acest Parlament trebuie să dispară. Nu ne mai permitem alte „generaţii de sacrificiu”. Să-i sacrificăm pe ei, aşa cum merită.