Laurențiu Barbu
Pe Calea Victoriei din Capitală, la numărul 192, se află casa ce a aparţinut generalului Gheorghe Manu. El a contribuit decisiv la cucerirea Plevnei şi Vidinului din cadrul Războiului de Independenţă.
Casa Gheorghe Manu are o istorie îndelungată, cu o vechime de 175 de ani, imobilul a fost martor al numeroaselor evenimente istorice. Autorul Narcis Dorin Ion aminteşte în volumul „Bucureşti. În căutarea micului Paris” (Editura Tritonic/2003) că terenul pe care se află în prezent casa a aparţinut în 1803 clucerului Ioan Faca, ce i l-a lăsat ca zestre fiicei sale Ecaterina, căsătorită cu banul Mihail Ghica. „În 1842, proprietatea a fost vândută boierului Alecu Florescu, care a construit această clădire în 1843. Zece ani mai târziu, a fost cumpărată de Dimitri Ioanidi, care o vinde generalului Gheorghe Manu în 1868, pentru suma de 8.000 de galbeni”.
Locuinţa este construită în stil neoclasic. Casa este compusă dintr-un demisol şi parter înalt, îmbogăţite cu bosaje şi muchii netede. Ferestrele sunt marcate de pilaştrii, iar intrarea principală este marcată de două coloane neocorintice. În al doilea corp al clădirii se afla pe vremuri anexele şi grajdurile. Interiorul clădirii era conform planului unei case boiereşti, unde Gheorghe Manu adunase tablouri şi obiecte de preţ, pe lângă cele moştenite de la tatăl său.
Din placa din marmură de pe clădire aflăm: „În această casă a locuit Generalul Gheorghe Manu (1833-1911), creatorul artileriei moderne româneşti, erou al Războiului de Independenţă, fost primar al Bucureştiului, ministru de război, prim-ministru şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor”.
George Costescu prezenta o scurtă descriere a locului în cartea „Bucureştii Vechiului Regat” (Editura Universul/1944). „Dintre vechile case boiereşti, care mai stau azi în picioare şi care nu a suferit nici o transformare, decât doar neînsemnate reparaţii, şi care prin înfăţişarea ei arătoasă şi prin parcul imens, cu vegetaţie bogată şi bătrână, stă mărturie pipăită a trecutului stil român şi a unei vechi gospodării boiereşti, care datează din timpul domniei prinţului Alexandru Ghica”, scria Gheorghe Costescu despre casa Gheorghe Manu.
Locuinţa a găzduit întâlniri importante şi petreceri de seamă. Dintre ele putem aminti celebrul bal din 1895, organizat de general în onoarea regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. După moartea lui Gheorghe Manu, în casă locuieşte unul dintre fii săi, Constantin Manu.
Primul român decorat cu „Virtutea militară”
Gheroghe Manu s-a născut pe 26 iulie 1833, fiind fiul lui Ioan Manu, caimacan al Valahiei, şi al Anei Ghica, ce făcea parte din una dintre cele mai importante familii de boieri. Din cartea „Familiile boiereşti române” (Editura Minerva, Bucureşti, 1899), scrisă de Octav-George Lecca, aflăm că originile familiei Manu ar fi italieneşti, „manii fiind seniori de Coddia”. În ciuda genealogiei lui Lecca, numele Manu era frecvent regăsit la românii din Balcani.
La 14 ani, Manu se înscrie la Şcoala de cadeţi din Potsdam, iar în perioada 1850-1853 urmează studiile Şcolii militare din Berlin, urmată de Şcoala specială de artilerie. Întors în ţară, a ajuns în poziţia de căpitan de artilerie în 1858. Datorită cunoştinţelor sale din domeniul militar, Gheorghe Manu are în perioada 1866-1869 funcţia de comandant al primului regiment de artilerie din România.
Devine primar al Bucureştiului în octombrie 1874, dar alege să se ducă pe front la scurt timp de la intrarea României în Războiul de Independenţă, parte a războiului împotriva Imperiului Otoman. În fruntea Diviziei a-IV-a a Infanteriei, Manu apără oraşele româneşti de la Dunăre: Islaz, Turnu Măgurele, Bechet, Corabia şi Olteniţa. După ce trece alături de trupele sale pe malul drept al Dunării, este numit comandant al artileriei Armatei de Operaţii.
Datorită aportului insemnat pe care Manu l-a avut în cucerirea Plevnei şi Vidinului devine primul român ce primeşte decoraţia de „Virtute militară”, în 1877, ordin înfiinţat de către Carol I.
Politician de frunte
După război, în 19 decembrie 1878 este pus în disponibilitate, iar anul următor este ales senator. Mai târziu devine inspector general pentru artilerie (1881 – 1883). Membru important al Partidului Conservator, Gheorghe Manu este numit prim-ministru (5 noiembrie 1889 – 15 februarie 1891) şi apoi preşedinte al Adunării Deputaţilor(1892-1895). Din această poziţie ajută la adoptarea unor legi importante pentru evoluţia României, precum „Legea creditului agricol”, „Legea învăţământului primar”, „Legea pentru exploatarea telefonică” sau „Legea minelor”. În 1906 devine general de divizie.
Gheorghe Manu a fost căsătorit cu Alexandrina, fiica prinţului Constantin Cantacuzino.
Gheorghe Manu a murit pe 16 mai 1911, la vârsta de 78 de ani. La înmormântarea generalului a fost prezent şi regele Carol I ce a depus o coroană pe care era inscripţionat „Viteazului soldat şi credinciosului sfetnic, recunoscătoare amintire”. Totodată, istoricul Nicolae Iorga a apreciat rolul pe care l-a avut în reorganizarea armatei şi personalitatea politică a generalului român, vorbind despre integritatea sa politică, „pe care n-o ştirbea nicicând grija clientelei”.
Soţia sa Alexandrina a murit în 1916.
Lupta pentru proprietate
Fiul lor Constantin G. Manu (1871-1959), ministru plenipotenţiar la Londra şi Constantinopol, a locuit în casa de pe Calea Victoriei până la naţionalizarea locuinţei de către comunişti, în 1948. Acesta a fost nevoit să semneze un act de donaţie către Ministerul Artelor.
Casa din Calea Victoriei a devenit institut de cercetare şi apoi grădiniţă a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. După căderea regimului comunist, strănepotul lui Gheorghe Manu, inginerul Alexandru Şerban Manu, stabilit în Franţa, a revendicat în instanţă atât locuinţa, cât şi bunurile din interior.
În 2002, actul de donaţie este declarat nul, iar casa revine în posesia lui Şerban Manu. Ulterior, acesta a dat în judecată Ministerul Culturii şi o serie de muzee pentru restituirea obiectelor aflate în interiorul casei la momentul donaţiei, care au ajuns apoi la aceste muzee, având câştig de cauză. În 2016, o importantă casă de licitaţii vindea tablouri din celebra colecţie a lui Gheorghe Manu, semnate de mari artişti precum Theodor Aman, Mihail Töpler, Anton Chladek şi C.D.Rosenthal.
Sursa: descopera.ro
