Laurențiu Barbu
Se apropie cu pași repezi sezonul în care suntem mai buni, mai iubitori, mai respectuoși și mai prietenoși cu cei din jur. Fie că ne descurcăm grozav la mesaje și avem cuvintele la noi, fie că ne este greu să scriem chiar și câteva propoziții, mereu vom fi apreciați de cei din jur dacă ne dăm silința și încercăm, așa cum știm, să scriem câteva cuvinte.
Cel mai important lucru este ca acestea să vină din suflet, să fie cuvinte sincere, pentru că, în final, gestul nostru poate însemna enorm pentru cei din jur.
Dar, cu siguranță, toți ne dorim să lăsăm o impresie plăcută atunci când interacționăm cu ceilalți și din acest motiv trebuie să încercăm să ne perfecționăm. În perioada sărbătorilor curg mesajele de “La mulți ani!” alături de cele mai frumoase urări de bine, însă multe dintre ele sunt scrise cu greșeli gramaticale ce uneori ne pot distorsiona mesajul.
Pentru că în zilele care urmează “La mulți ani!” va deveni o formulare mai des folosită decât salutul obișnuit, a venit momentul să trecem în revistă cele mai frecvente greșeli și să aflăm împreună care este forma corectă.
Semnele de punctuație sunt foarte importante în scris pentru că delimitează enunțurile și ajută persoana care citește să înțeleagă corect mesajul. Cu siguranță nu vrei ca mesajul tău să fie înțeles greșit tocmai de sărbători. O virgulă trecută aiurea într-un text de lege a dus la reducerea bugetului unui stat cu milioane de euro.
O altă virgulă a scăpat însă un om de la moarte! Judecătorul a spus ”Să se ierte nu se poate, să se condamne la moarte!”, însă grefierul a scris ”Să se ierte, nu se poate să se condamne la moarte!”, așadar omul a scăpat de sentința capitală. Virgula este foarte importantă, așadar trebuie să o folosim cum ne învață gramatica limbii române.
Ion Luca Caragiale, care, timp de aproape 40 de ani, a fost și ziarist, era de părere că punctuația reprezintă gesticularea gândirii, iar colegii săi îl porecliseră Moș Virgulă datorită exigenței cu care trata acest aspect al comunicării. Cu toții am avut probabil câte un Moș Virgulă prin școală, care ne învăța să scriem corect. De obicei, aceste deprinderi se formează încă din copilărie dacă ai avut un Moș Virgulă bun, de la care ți-a fost drag să înveți.
Astăzi, tot mai mulți oameni scriu pe calculator, laptop sau telefon și acest lucru a deformat serios textele, greșelile devenind tot mai dese, nu doar din neștiință, ci și din grabă, neatenție. Deși, unele greșeli nu sunt justificate indiferent de locul în care au fost scrise.
În ultimii ani, greșelile gramaticale au devenit parcă mai frecvente ca niciodată. Folosirea lui “decât” în loc de “doar”, “din cauza” în loc de “datorită” sau renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care” reprezintă unele din cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română.
Pentru că virgula face parte din lista celor mai controversate semne de punctuație, tot ea va fi și vedeta acestui articol.
Conform regulilor de punctuație din limba română, atunci când interpelăm o persoană prin folosirea unui apelativ, suntem obligați să separăm termenul de adresare (fie el numele, calitatea, porecla sau orice altă formulă folosim) de restul propoziției prin virgule.
Gramatical spus, când folosim un substantiv în vocativ, indiferent de locul său în propoziție, el se desparte prin virgulă de cuvântul sau cuvintele învecinate. Vocativul este cazul care, în limba română, exprimă o interpelare a unei persoane prin folosirea unui apelativ, fie el nume propriu sau termen de adresare.
În enunțul “Maria, vino afară!”, Maria este substantiv în vocativ. În mod similar, apelativul “copile” este și el în vocativ în exemplul “Copile, deschide fereastra! “
Astfel, corect ar fi să scriem:
La mulți ani, Andrei, și un An Nou fericit!
Atenție! Virgula nu se pune de fiecare dată după urarea “La mulți ani”, ci numai în cazul în care ne adresăm cuiva în mod direct. Spre exemplu, în exprimarea de mai jos, virgula lipsește și e foarte bine că se întâmplă așa, ea neavând ce să caute în acest enunț:
La mulți ani tuturor celor de acasă și un An Nou fericit!
În acest exemplu adresarea nu este directă, deci virgula nu trebuie pusă. Ca să înțelegem mai bine, analizăm enunțul și ne dăm seama că, de fapt, din el, mai lipsesc câteva elemente care se subînțeleg: “Eu urez <<La mulți ani!>> tuturor celor de acasă…”. Nu e deloc la fel cu “La mulți ani, dragii mei de acasă!”, nu?
La mulți ani 2020?
În fiecare oraș, frumos decorată cu instalații luminoase, apare cel puțin o dată urarea “La mulți ani 2020!”. Fără virgulă.
Dacă tot personificăm anul 2020, adică îi atribuim însușiri omenești și îi dorim “La mulți ani”, atunci și termenul “2020” ar fi în cazul vocativ, deci și el ar trebui separat de restul enunțului printr-o virgulă:
La mulți ani, 2020!
Întotdeauna urăm ceva cuiva.
Tot de sezon este și exprimarea: “Am sunat/Îți scriu să te urez și să îți spun <<La mulți ani!>>”.
Deși apare frecvent în discuțiile de zilele aceastea, exprimarea este greșită. În limba română, când vrem să adresăm o dorință de bine, îi urăm ceva CUIVA. Niciodată nu “urăm pe cineva”.
Deci, corect ar fi să spunem și să scriem:
“Am sunat/Îți scriu să îți urez <<La mulți ani!>>”.
