Publicarea unei filmări de 20 de minute a intervenției forțelor de salvare la tragedia din Colectiv, din 2015, ridică mai multe semne de întrebare, nu atât din prisma noutății detaliilor și sincopelor operative, ci a modului în care autoritățile române și-au făcut treaba în a stabili responsabilii pentru această tragedie, în cei patru ani care au trecut fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Filmarea publicată de jurnaliștii de la Libertatea arată o perspectivă nouă de la intervenția forțelor de căutare și salvare la incendiul de la Colectiv și a fost realizată, susțin jurnaliștii, de un subofițer de pompieri, despre care șefii IGSU au dat de înțeles că face parte din departamentul foto-video al instituției. Materialul video este un montaj și nu este singura și nici prima filmare a intervenției de la Colectiv, în spațiul public existând chiar imediat după tragedie imagini care au surprins operațiunea. Este însă cea mai extinsă de până acum, iar imaginile arată primele minute ale intervenției IGSU la Colectiv, apoi apariția salvatorilor și paramedicilor SMURD.

Filmarea respectivă a fost ținută la sertar, la IGSU, fără să fie dată organelor de urmărire penală, deși procurorii au cerut să le fie date „materialele” din acea seară, iar decidenții superiori, precum secretarul de stat Raed Arafat sau fostul șef al ISU București, venit la conducere după demiterea conducerii ISU din timpul incendiului de la Colectiv, susțin că nu au văzut sau primit vreodată această filmare.

Scuza șefilor de la IGSU? Nimeni nu le-a cerut filmarea, așa că nu au considerat necesar să o furnizeze mai departe, deși, spun ei, au folosit-o pentru analiza post-eveniment, care se face în orice structură militarizată, pentru îmbunătățirea procedurilor de intervenție și operațiuni.

Dacă pompierii au ascuns filmarea, ce au făcut procurorii care anchetează cazul? Ei s-au considerat informați de către pompieri, atunci când le-au solicitat documentele din acea noapte. Această filmare nu a ajuns la ei, au anunțat procurorii joi, și au solicitat-o oficial și punctual abia după ce au publicat-o jurnaliștii.

1. De ce pot fi acuzați șefii pompierilor?

Colonelul Cristian Radu, prim-adjunctul IGSU, a declarat că el și alți 4-5 oameni din conducerea forțelor de intervenție și salvare au văzut aceste imagini imediat după tragedia din Colectiv. Filmarea era una oficială, făcută de un angajat al echipei de filmare IGSU și a fost apoi arhivată și păstrată la IGSU . Colonelul a susținut că „nu a existat o decizie” ca această filmare să fie ascunsă de alte autorități, ci pur și simplu procurorii „nu au cerut-o punctual”.

Totuși, secretarul de stat Raed Arafat, precum și generalul Gheorghe Pop, care a venit la conducerea ISU București în 2015, după ce au fost demiși cei trei șefi din timpul intervenției de la Colectiv, susțin că nici ei nu știau de această filmare și nu au văzut-o. Nici șeful Corpului de Control al Guvernului din mandatul lui Dacian Cioloș, Valentin Mircea, nu a primit această filmare atunci când a verificat modul în care s-a intervenit la Colectiv.

Avocata Elenina Nicuț explică pentru Europa Liberă, că șefii pompierilor care nu au pus la dispoziția procurorilor filmarea respectivă pot fi acuzați de tăinuire de probe, dacă procurorii consideră că această filmare aduce probe noi în dosarul lor. Fiind vorba despre un dosar disjuns, care vizează autoritățile – operațiunea de intervenție, de salvare și de îngrijire a victimelor-, filmarea are relevanță la dosar, consideră avocata.

Secretarul de stat Raed Arafat a explicat, într-o postare video pe contul său de Facebook, că filmul „nu aduce aspecte noi asupra intervenției”.

„El arată câteva secvențe din intervenție, în care se văd pompierii mai ales în locul unde se scoteau victimele, nu arată per ansamblu toată intervenția. Prinde primele momente, în care încă nu toate echipajele sosiseră, nu existau destule tărgi, nu existau destule materiale. Dar el nu arată locul în care erau duși răniții și unde au fost tratați”, spune Arafat.

Vineri, procurorii militari au preluat ancheta de la colegii lor civili, pentru a verifica modul în care au intervenit la fața locului primii salvatori – pompierii de la ISU București.

De altfel, tot vineri, o asociație din Iași, Reset, a depus plângere penală împotriva lui Raed Arafat și a foștilor șefi ai ISU București de la momentul intervenției la Colectiv, coloneii Orlando Șchiopu (în prezent repus în funcție și șef al ISU București-Ilfov) și Mihai Guță. Aceștia sunt acuzați de asociația Reset de „sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri și obstrucționarea justiției”.


Citește mai mult: romania.europalibera.org

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!