O capodoperă a artei gumelnițene, „Vasul cu îndrăgostiți” ne vorbește, peste timp, despre oameni care au trăit acum peste șase milenii pe teritoriul actual al României.

În aparență, artefactul despre care vorbim reprezintă o scenă familială unde un bărbat ține protector,după umeri, o femeie, stând pe o băncuță. Dacă acceptăm însă că viața oamenilor acelor vremuri era marcată de credințe diverse în ființe și fenomene de dincolo de lumea lor materială, atunci am putea privi această reprezentare ca pe una a cărei simbolistică ne duce mult mai departe de viața casnică.

Studiind cu atenție reprezentarea acestor figurine, descoperim că bărbatul are falusul la vedere, că femeia își ține mâinile pe abdomen, în timp ce în zona vaginului și a picioarelor este desenată o spirală. În situația în care nu plecăm de la premiza greșită că oamenii de acum 6.000-7.000 de ani erau prea primitivi ca să vorbească prin simboluri și că reprezentările lor erau strict decorative, atunci interpretările pot fi surprinzătoare.

Să ne amintim că două simboluri deosebit de importante ale spiritualității orientale – YinYang și Svastica – pot fi descoperite și pe ceramica cucuteniană de acum peste 6.000 de ani. A pretinde că aceste simboluri erau doar elemente decorative pentru cucutenieni, ar vorbi mai degrabă despre suficiența noastră decât despre realitatea lor spirituală.

Prin urmare, ce mesaj ne transmite peste timp cultura Gumelnița? Greu de spus. Poate doar intuiția să ne descopere mai multe.
Pentru cei care doresc să pătrundă în lumea misterioasă a oamenilor din culturile Gumelnița și Boian, există o oportunitate extraordinară, pănă la sfârșitul acestui an, pentru că Muzeul Național de Istorie al României din București, sub patronajul directorului acestuia, Ernest Oberlander Târnoveanu, vă invită la expoziția „Radiografia unei lumi dispărute”. Aici, într-o atmosferă de poveste, veți putea descoperi artefacte surprinzătoare, inclusiv „Vasul cu îndrăgostiți”, și reconstituiri ale locuințelor acelor oameni.

Expoziția merită cu atât mai mult vizitată cu cât Boienii și Gumelnițenii sunt dovediți a fi unii dintre strămoșii noștri genetici. În acest sens, în cadrul expoziției se menționează: „Analizele efectuate pe ADN mitocondrial au relevat faptul că populațiile Boian și Gumelnița sunt foarte apropiate genetic de populația contemporană din România, comparativ cu alte populații din Europa (neolitice sau contemporane) sau Asia (contemporane).” Cu alte cuvinte, o linie de continuitate genetică a românilor merge până în urmă cu 6.000-7.000 de ani, în culturile Boian și Gumelnița.

Nu e puțin lucru!

Daniel Roxin