O nouă descoperire arheologică completează patrimoniul de istorie antică al Braşovului. Patru morminte dacice au fost identificate săptămîna trecută pe teritoriul unei comune din judeţ, într-o zonă în care nu se aştepta nimeni să existe artefacte îngropate de 2.000 de ani.

Fănel şi Florin Şerban, cei mai norocoşi arheologi amatori din Braşov, au dezgropat mai multe obiecte de fier şi bronz, dar şi oseminte, despre care se presupune că au aparţinut unor războinici din epoca fierului. Interesanta descoperire este doar începutul, se pare că locul ascunde în adîncuri vestigii ale unei necropole şi chiar ale unei baze militare a strămoşilor noştri geto-daci.

image008-1024x683

image009-1024x682

Fănel şi Florin Şerban sînt doi fraţi pasionaţi de arheologie şi unii dintre cei mai cunoscuţi detectorişti din România. Înarmaţi cu detectoare de metal şi multă ambiţie, braşovenii au făcut mai multe descoperiri importante. Anul trecut, au scos la iveală un colier de aur cu 22 de verigi, vechi de 3.000 de ani, cel mai mare tezaur găsit vreodată la Braşov. După un timp, au făcut o altă descoperire unică: prima necropolă dacică din judeţul Braşov. Norocoşii arheologi amatori au anunţat că, acum o săptămînă, au predat Muzeului Judeţean de Istorie Braşov o colecţie de obiecte dezgropate din apropierea unui drum forestier. Sînt accesorii de îmbrăcăminte şi arme, ceea ce înseamnă că au aparţinut unor persoane din casta militară. Cele patru morminte datează, după estimările braşovenilor, din secolele III î. H. pînă la epoca regelui Burebista. Ar putea fi şi ceva mai noi, dar nu mai devreme de secolul I d. H. Descoperirea a fost făcută în apropierea zonei în care a fost găsită necropola de anul trecut, ceea ce îl face pe Florin să lanseze ipoteza că „mormintele au legătură cu ceea ce am găsit în vale, dar sînt în afara zonei de protecţie a acelui sit. Sînt la zeci de metri distanţă între ele, e posibil să fie mai multe, par să înconjoare o mare aşezare pe structură militară“. Descoperirea e surprinzătoare şi fiindcă a fost făcută într-o zonă pe unde au mai trecut arheologi. „Locul descoperirii se întinde pe 40 de metri lăţime şi 200 m lungime, e situat lîngă un drum forestier, unde puteau fi găsite foarte uşor. E posibil ca mormintele să fi fost jefuite“.

image009-1024x682 image006-1024x682

În total, fraţii Şerban au scos la lumină 14 obiecte din patru morminte dacice de incineraţie: fibule de fier specifice costumelor militare, o pafta, pinteni, vîrfuri de lance, verigi de bronz, pumnale curbe (sici), aşa cum aveau dacii, şi „piese neidentificate“. Lăncile şi pumnalele îndoite indică faptul că a fost vorba de un ritual de înmormîntare, după regulile geto-dacilor şi celţilor, care credeau că, odată cu războinicul, trebuie „să moară“ şi armele lui.

Pe două dintre artifacte s-a găsit cenuşă rezultată din incinerare. Analizele vor spune dacă e vorba de resturi de animal, sacrificat conform ritualului, după un mare ospăţ închinat mortului. O fibulă conţinea şi ea fragmente de os, dar „nu am riscat s-o curăţăm, o puteam rupe“. Descoperitorii au mai găsit şi ceramică, monede dacice imitaţii după cele greceşti, un vîrf de lance fără cenuşă, ceea ce înseamnă că a fost pierdut în luptă, deci nu e vorba de o înmormîntare. Cert e că pe aici s-au dat bătălii grele şi Ţara Bîrsei avea importanţă strategică, din moment ce dacii au amplasat o bază militară în zonă. Ceea ce se ştie cu siguranţă este că mormintele aparţin unor militari, deoarece inventarul e specific, lipsit de podoabe. „În general cei căzuţi în război nu aveau parte de fast, de ritualuri şi ofrande aduse la momentul incinerării“, explică Florin. Arheologii amatori au fotografiat şi au marcat locul descoperirii şi au predat obiectele specialiştilor de la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, care au misiunea să descifreze tainele celor patru războinici.

 

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!