Laurențiu Barbu
Palatul Elisabeta a fost în anii 2001-2017 reşedinţa oficială a Familiei Regale a României, prin atribuirea lui în folosința Regelui Mihai I, pe durata vieții. Începând din anul 2020, el este sediul Asociației Casa Majestății Sale, organizație de utilitate publică.
Este locul în care se desfășoară majoritatea evenimentelor şi întâlnirilor publice ale membrilor Familiei Regale. Palatul a găzduit din 2001 până în prezent sute de întâlniri cu reprezentanţi ai vieţii politice, culturale, economice, diplomatice şi academice româneşti și din întreaga lume, zeci de înregistrări pentru radiouri şi televiziuni din întreaga ţară, seri dedicate diverselor regiuni, asociaţii sau proiecte şi vizitele unor membrii ai Familiilor Regale din Europa.
„Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a apăra fiinţa şi neatârnarea ţării noastre”
Ştefan cel Mare
Construit iniţial ca reşedinţă particulară pentru Principesa Elisabeta a României, fiica cea mai mare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, Palatul Elisabeta nu a avut această destinaţie decât între anii 1937-1944. După 23 august 1944, Regele Mihai a folosit palatul până în decembrie 1947, pentru a reveni apoi în 2001 în această clădire.
Ion Tucă, directorul executiv al asociaţiei, a vorbit despre istoria Palatului Elisabeta, construit de Regele Carol al II-lea pentru sora lui, Principesa Elisabeta, pentru a fi utilizat de aceasta după divorţul de Regele George al Greciei. Lucrările la palat au fost încheiate în 1936. Clădirea a fost pusă la dispoziţia Regelui Mihai şi a Reginei Mamă Elena, iar după abdicarea Regelui a fost folosit drept casă de oaspeţi.
După Revoluţie, a explicat Tucă, palatul a fost folosit ca hotel şi restaurant.
Palatul Elisabeta are o istorie la fel de interesantă ca și expoziția pe care o găzduiește. A fost construit în stil maur și brâncovenesc din veniturile Domeniilor Coroanei și din dispoziția Regelui Carol al II-lea, care îl dăruiește în 1936 sorei sale, Elisabeta, fostă regină a Greciei, care însă nu a locuit foarte mult aici, preferând Castelul Banloc din Timiș.
După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei de către aviația germană, la 23 august 1944, Regele Mihai i-a cerut mătușii sale permisiunea a a-și muta curtea la Palatul Elisabeta unde a și rămas până la 30 decembrie 1947 când regimul comunist susținut de sovietici l-a obligat să abdice.
„Să ştie dar tiranii că nu vor mai putea pune graniţa între români şi români”
Constantin Romanu-Vivu
Arhitectura Palatului Elisabeta îmbină stilul maur cu cel brâncovenesc, făcându-l unic între palatele Bucureştiului. Tânărul arhitect Corneliu Marcu a reuşit să ridice Palatul în doar un an, pe un teren al Parcului Herăstrău.
Majestatea Sa Custodele Coroanei și Principele Radu desfășoară aici o mare parte din activitățile publice anuale. Evenimente regale au loc, de asemenea, la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și în Trenul Regal.
„Eu mor pentru naţiune!”
Horea
Locul este superb și merită vizitat de fiecare dată când ai ocazia pentru că îți va aminti ne noblețea neamului românesc. De la Biroul Majestății Sale, turul continuă prin Sala Regilor și Holul de Marmură, unde, pe lângă opere de artă, sunt expuse decorații și ordine regale, precum și uniformele militare ale Regelui Mihai I.
Din Sufrageria Mare, unde se află masa pregătită pentru dineurile oficiale, vizitatorii au acces și în grădina Palatului, acolo unde are loc, la 10 Mai, Garden Party, care marchează în fiecare an, Ziua Regalității. Tot aici se află și „Memorialul Copacilor”, cu arbori plantați de personalitățile regale și șefii de stat care au vizitat Palatul Elisabeta după anul 2001, când acest loc a devenit reședința Regelui Mihai și a Familiei Regale a României.
