Mai înainte ca aparatele de zbor „mai grele decât aerul” să cucerească văzduhul, baloanele – sau aerostatele – au avut parte de epoca lor de glorie. Primele baloane erau umplute cu aer cald. Cele din „generația a doua” erau umplute cu alte gaze, cum ar fi hidrogenul sau heliul. Ca inventatori ai balonului cu aer cald, istoria îi reține pe frații Montgolfier. La 21.XI.1783 a avut loc, în Franța, prima lansare a unui balon ce a avut oameni la bord.

În spațiul românesc, prima lansare a unui balon s-a petrecut în urmă cu 200 de ani, în vara anului 1818. Lansarea „aparatului de zbor” a avut loc în Țara Românească, la București, la eveniment fiind prezent și domnitorul din acea vreme, Ioan Vodă Caragea (a cărui domnie a luat sfârșit chiar în acel an). Dispozitivul era de construcție simplă, nefiind suficient de mare pentru a putea lua la bord o persoană. „Aerul” cald era generat prin arderea alcoolului aflat într-un recipient, sub balonul confecționat din pânză. Lansarea a fost o reușită iar balonul s-a ridicat la mare înălțime, mai înainte de a reveni la sol, după epuizarea „combustibilului”.

zbor

zbor

Balon al fratilor Montgolfier, 1783

O altă lansare memorabilă a unui aerostat (categorie în care intră baloanele, dar și dirijabilele – creații mai „noi”) a avut loc, pe meleagurile noastre, în anul 1874. La fel ca și lansarea petrecută cu 56 de ani mai devreme, noul zbor a avut loc tot într-o zi de iunie. Și tot la București. Evenimentul este demn de reținut, mai ales datorită faptului că aparatul de zbor lansat a avut oameni la bord (o premieră, în spațiul românesc). Aerostatului i-a fost atribuit un nume „mare”. A fost botezat „Mihai Bravul”. Zborul a durat, se pare, aproximativ 60 de minute, timp în care balonul a străbătut, spre uimirea bucureștenilor și a oamenilor din localitățile învecinate, peste 40 de kilometri.

La prima lansare, cea din 9 iunie 1874, au zburat doi pasageri. Unsprezece zile mai târziu a avut loc o altă lansare a balonului „Mihai Bravu”, cu trei persoane la bord. Această a doua lansare a avut scopuri științifice și militare. Altitudinea atinsă a fost remarcabilă, ținând seama că a fost vorba, totuși, de numai un al doilea zbor efectuat cu balonul „Mihai Bravul”. Aparatul de zbor s-a înălțat la o altitudine de aproape 2200 de metri. Pasagerii săi, trei ofițeri ai Armatei Române, s-au bucurat de priveliști ale ținuturilor din preajma Bucureștilor pe care nimeni nu le mai admirase vreodată, până atunci, de la o asemenea înălțime.

zbor

Sursa articol: http://www.cunoastelumea.ro

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!