Dezbaterile din Italia, Torino 29 noiembrie și Terni 30 noiembrie și-au atins obiectivele principale: au fost realizate liste de propuneri pentru Agenda 2016. Acest document va fi ghidul priorităţilor și activităţilor diasporei pe care DP-ROSA și Consiliul Diasporei le vor susţine în 2016.

La cererile unor membri și observatori,  conferinţele si mini-dezbaterile locale vor continua în luna decembrie, în diverse ţări, pentru a oferi  cât mai multor cetăţeni posibilitatea de a contribui la elaborarea Agendei 2016. De asemenea,  puteţi transmite în scris propunerile dumneavoastră  completând acest chestionar sau la adresa de e-mail progresisti@gmail.com

Agenda 2016 rămâne în dezbatere publică până la sfârșitul anului 2015.
Versiunea finală va fi publicată în ianuarie.

Vă mulţumim pentru participare!

 

1. Dezvoltarea Consiliului Diasporei (CD) şi atragerea de noi membri
   CD reunește, în prezent, membri din Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, şi SUA. De asemenea, pe lângă membri există un număr fluctuant / în creştere de observatori. CD promovează, prin statut,  deschiderea şi cooperarea tuturor asociaţiilor şi grupurilor de inițiativă româneşti stabilite în străinătate. Structura a fost lansată în noiembrie 2014 la Bruxelles, în prezenţa Excelenței Sale Domnului Ştefan Tinca, Ambasador al României în Regatul Belgiei care a lăudat această iniţiativă

2. Dezvoltarea unui calendar anual al dezbaterilor şi conferințelor comune ale guvernului şi societăţii civile cu privire la problemele diasporei. Aceste dezbateri nu trebuie neapărat să aibă loc la Bucureşti, ci în multiple locaţii, prin rotaţie, în spaţiul UE şi pe o agendă care să fie rezultatul unei consultări publice bine mediatizate

3. Redefinirea obiectivelor proiectelor finanțate anual de DRRP
   și elaborarea unei metodologii Până anul trecut, acest obiectiv era unul strict competitiv şi descuraja în mod activ cooperarea asociaţiilor româneşti din diverse ţări. Consiliul Diasporei a avut de suferit din cauza acestei politici inconștiente, a falselor competiții promovate de la Bucureşti, în absența dialogului cu societatea civilă.  Asociaţiile care „nu completau corect formularul” sau făceau greșeli minuscule de ordin tehnic erau descalificate, indiferent de valoarea sau unicitatea ideilor propuse în proiectul respectiv. Nu s- a ținut cont de  propunerile de cooperare inter-națională la nivel asociativ, ceea ce a descurajat, încă o dată, unitatea şi cooperarea. Pe lângă toate acestea, o parte destul de mare a fondurilor destinate diasporei se pare că au sfârşit, potrivit presei, în buzunarele unor asociaţii fantomă din România. Întreaga strategie a DRP trebuie revizuită.

4. MIRR şi educarea asociaţiilor româneşti de a contribui ca resursă locală
   Setarea unui Mecanism de Identificare Rapidă și Răspuns (MIRR) pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane în Uniunea Europeană, unde victimele sunt cetăţeni români şi ai Republicii Moldova, în special minori. Asociaţiile româneşti din diverse ţări pot avea o contribuție pozitivă prin medierea relației dintre autorităţile locale  din ţările gazdă şi Poliția Română, a relației victimă-autorități etc.

5. Mulţi români îşi doresc să se întoarcă în România!
   Sprijinirea economiei românești şi a creşterii locurilor de muncă prin încurajarea micilor întreprinzători şi a turismului în România, prin dezvoltarea infrastructurii naţionale, prin dezvoltarea producţiei locale ca alternativă la importuri și prin dezvoltarea educaţiei, cercetării și inovaţiei. Relaxarea fiscală şi birocratică pentru întreprinderile mici şi mijlocii ar putea, de asemenea, să fie de ajutor.

6. Uşurarea obţinerii Formularului A1 din România: asistarea corectă a muncitorilor români delegaţi temporar în străinătate în respectarea legislației europene
   Mulţi români care lucrează în străinătate (angajați în deplasare – PFA sau ai unor firme) se confruntă cu probleme majore atunci când solicită formularul A1 de la Casa de Pensii Bucureşti, unde există doar 2 sau 3 angajați, niciodată disponibili la telefon. Această lipsă instituțională gravă este „oglindită” ca printr-o coincidență, de nişte firme private care oferă aceste servicii diasporenilor contra unor costuri mult mai mari, comparativ cu costurile oficiale ale Casei de Pensii Bucureşti. În plus, chiar şi aşa, de la cerere şi până la obținerea formularului A1 trec nu mai puţin de 6-9 luni, ceea ce pune în pericol contractul de munca al muncitorului român delegat temporar în străinătate.

7. Românii şi Piaţa Muncii în Uniunea Europeană
   Evenimente, dezbateri, consultare publică și campanii cu privire la integrarea românilor pe piața muncii în statele membre ale UE, inclusiv în România.

8. Cultura Românească şi a minorităților naționale româneşti în Uniunea Europeană ca resursă pentru relaţiile pozitive cu alte popoare
   Eîncurajarea evenimentelor culturale deschise publicului internaţional cum ar fi Ziua Naţională (1 decembrie), Ziua Internaţională a Romilor (8 aprilie) Ziua Internaţională a iei româneşti (24 iunie) etc.

9. Susţinerea și promovarea proiectelor referitoare la Echilibrul de Gen și la combaterea violenței împotriva femeilor. Susținerea cotei minime de 40% în structurile de conducere ale firmelor şi instituțiilor de stat precum şi salarizarea egală a femeilor cu cea a bărbaţilor pentru același tip de muncă. În Europa, femeile încă suferă de o discriminare salarială de aproximativ 17% care nu este justificată în prezenţa unei munci egale cu a bărbaţilor. Româncele şi copiii acestora se află printre categoriile cu cel mai ridicat risc economic din Europa.

10.  Sprijinirea acţiunilor caritabile ale diasporei

În România se află cea mai ridicată rată a sărăciei copiilor din Europa, conform ultimelor rapoarte publicate de UNICEF, Eurostat sau Institutul Naţional de Statistică.   Acţiunile caritabile anuale ale diasporei pentru ajutorarea copiilor nevoiaşi din România precum „Moş Crăcin din Diaspora” cu ocazia Crăciunului, „Iepuraşul din Diaspora” cu ocazia Paştelui, „O jucărie pentru fiecare copil” cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului de 1 iunie etc. au nevoie de susţinere globală, în special când vine vorba de transport. Donaţiile sunt foarte generoase din partea românilor stabiliţi în străinătate, însă cei care pun la dispoziţie spaţii de colectare se confruntă ulterior cu problema transportului către diverse judeţe din România. Avem liste întregi de beneficiari unde donaţiile nu pot ajunge la beneficiari din cauza limitelor impuse de transport!

11. Realizarea de sondaje, chestionare, studii cantitative şi calitative în diaspora pentru a menține legătura permanentă cu nevoile comunităţilor locale şi a putea lua decizii informate

12. Încurajarea partidelor politice din România să dezvolte un dialog politic de calitate, transparent şi bazat pe respect, cu restul societăţii civile inclusiv cu românii din străinătate şi cu partidele şi grupurile de inițiativă politică născute în străinătate. În acest sens, propun ca partidele politice româneşti, care devin extraordinar de active în străinătate, în preajma campaniilor electorale, să fie cel puţin pe jumătate active şi în restul timpului / mandatului. Partidele trebuie să înțeleagă că trebuie să trateze românii cu respect, indiferent de locul acestora de rezidență şi să contribuie la rezolvarea unor probleme acuzate în diaspora. Promisiunile electorale trebuie respectate şi campaniile electorale negative trebuie diminuate, din ce în ce mai mult. Hula, calomnia  şi demonizarea adversarului politic trebuie să fie metode de domeniul trecutului. De asemenea, partidele politice trebuie să accepte libertatea presei din România şi să-şi reducă voluntar influența asupra presei, încurajând obiectivitatea şi echilibrul din care cetăţenii pot să-şi formeze opinii cât mai sănătoase şi bazate pe adevăr. Aceste opinii sănătoase ajută inclusiv dezvoltarea politică a partidelor şi calitatea membrilor acestora! O presă liberă ajută reforma partidelor care au atâta nevoie!

13.  Revista Exilium: rolul presei româneşti din străinătate trebuie să fie unul de informare obiectivă dar şi unul educativ. Educaţia publică în limba română reprezintă o resursă prețioasă, în special pentru tinerele generații de români care au fost strămutate la vârste fragede sau care au fost născute în afara granițelor României. Această generaţie este supusă meduilui  de influenţă cultural şi politic din ţara gazdă, riscând asimilarea completă. Presa românească joacă un rol esențial în viaţa comunităţilor româneşti din străinătate şi influențează în mod direct atitudinea cetățenilor de a se implica în viaţa publică. Calitatea presei influențează calitatea societăţii civile, a educației şi a partidelor politice, de aceea este bine să susţinem o îmbunătățire drastică a calității presei, fără însă a afecta libertatea de expresie.

14. Cultivarea unui dialog relevant cu românii care lucrează în instituţiile europene, atrăgând participarea valoroasă a acestora la viaţa societăţii civile şi reparând greșelile guvernelor trecute care le-au afectat perspectivele de carieră. Aceşti români îşi doresc să poată comunica despre nevoile şi dificultățile lor impuse de sistemul profesional, cu reprezentanții oficiali ai României în Consiliu cât şi cu cei ai partidelor politice româneşti în Parlamentul European, după modelul pe care-l putem vedea la alte state europene. Negocierile pentru aderarea României la UE au fost  tratate de manieră diabolică la capitolul  Resurse Umane româneşti în Instituţiile UE. Negociatorii guvernului român de la acea vreme au lezat, voit sau nevoit, interesele lucrătorilor români din instituţiile europene de la Bruxelles, distrugându-le celor mai mulţi dintre ei șansele legitime de carieră. Negociatorii români au acceptat o cotă de repartiție a personalului român în instituţiile UE pe nivelurile cele mai mici de încadrare, astfel încât, la ora actuală, o întreagă generație de elită a României, posesoare de studii înalte precum şi de experiență profesională de mare anvergură nu pot ocupa decât funcţii inferioare profilului lor legitim, academic şi profesional, fiind umiliți pe nedrept în faţa colegilor lor de alte naționalități. Ar fi într-adevăr lăudabil dacă atât reprezentanții României în Consiliu (Președintele şi/sau Prim-ministrul României) cât şi reprezentanții partidelor româneşti în Parlamentul European (Membrii Parlamentului European din diversele Grupuri Politice) să propună neîntârziat revizuirea Regulamentului de Personal al Uniunii Europene (Staff Regulation) în sensul unificării inter-instituţionale a pieţei muncii, încurajării mobilităţii inter-instituţionale și a evaluării performanţei profesionale pe principii obiective, echilibrării balanței geografice şi academice când vine vorba de perspectivele de carieră ale cetățenilor români în instituțiile UE, recunoaşterea diplomelor româneşti şi a experienței profesionale a românilor, eliminând discriminările salariale pre- şi post-2004 etc. O mare parte a românilor care lucrează în aceste instituţii au contracte de maximum șase ani, după care se confruntă cu problema găsitii unui loc de muncă, indiferent de performanţa profesională excelentă pe care au demonstrat-o. Copiii acestora sunt excluși de la școala europeană și familii întregi de români trăiesc drama șomajului, deși studiile și anii de experienţă profesională impecabilă le-ar putea da dreptul legitim de a-și continua cariera profesională, la fel cum o fac colegii lor de alte naţionalităţi, ale căror ţări au aderat la UE înainte de 2004. În absenţa unor structuri sindicale reprezentative la nivel inter-instituţional pentru interesele lucrătorilor provenind din Estul Europei post-2004 și post 2007, care suferă cel mai mult din cauza „reformelor” iraţionale de statut din 2004 și din 2014, această comunitate profesională de români are nevoie de sprijinul instituţiilor relevante ale României, prin reprezentanţii acestora la Bruxelles, în Consiliu și în Parlamentul European.

Sursa: http://diasporaprogresista.eu