Laurențiu Barbu
Există o categorie anume de oameni care ne demonstrează că poți avea un simț fin pentru a face afaceri în orice condiții. Sintagme precum ”sunt prea bătrân” sau ”nu am destulă experiență” pot fi ușor trecute cu vederea în cazul acestor antreprenori, iar scuzele sunt ignorate. Se pare că niciodată nu e prea târziu.
Lache și Dorina Cojocaru, doi oameni simpli de la țară, din comuna Țifești, județul Vrancea ne dau o lecție de viață. O comună între două ape, Șușița și Putna, cu istorie veche și tradiție în ale viței-de-vie și vinului, mai ales, și a pomilor fructiferi are să cunoască noi dimensiuni ale agriculturii.
Ei bine, era internetului, copiii care au plecat în lume și au învățat și altele, au adus schimbări și în viața celor de la țară, a acestor două gazde pe care le vizităm.
De la un magazin alimentar care abia se mai ducea între clienți pe caiet și controale ale finanțelor sau altor organe de stat furioase pe inițiativa privată, cei doi țifeșteni, trecuți de prima tinerețe, au decis să schimbe foaia. Și nu oricum. Nu au pus nici alte soiuri de viță, nici altele de pomi fructiferi.
Au trecut la o plantă mai puțin sau aproape deloc cunoscută la noi: goji.
Din spatele casei (până acolo gospodăria era plină cu roșii, ardei, ceapă înșirată sub grindă, cimbru, dovleci, solar cu de toate, curci și capre, găini și alte orătănii) și până la malul Putnei, grădina lor s-a transformat în Raiul Goji.
Plantă asiatică, provenientă din China și Mongolia, goji a fost în ultimul timp mult promovată iar copiii celor doi au decis să încerce. Cum ei stau la oraș, încercarea a revenit de fapt lui Lache și Dorinei. Și-au suflecat mânecile, s-au informat mai întâi pe internet, pe la prieteni și experți, și au început să planteze. Primul an și, din 520 de plante, aproape 100 au dat greș, dar vor fi replantate la anul viitor. Pentru că satisfacția lor cea mai mare este că, deși abia în primăvară au fost sădite, au intrat pe producție de nu știu ce să facă cu ea.
Pătrundem în plantație cu sufletul la gură în tmp ce ascultăm poveștile pline de emoție ale celor doi care vorbesc cu pasiune și știință despre noua lor investiție. Ne vorbesc despre cum și la ce distanțe se plantează, cum se îngrijesc, cum au pus și instalația de picurare cu rezervor de preîncălzire, despre dăunători și păsări care ne necăjesc și în timpul vizitei, sperietori, fluiere cu ultrasunete… Ce mai, goji nu e o treabă atât de ușoară cum pare la prima vedere. Ca buni gospodari, nea Lache și tanti Dorina au plantat printre rânduri și alte legume: porumb, floarea soarelui, vinete, pepeni, fasole sau soia… ultima nemaiplantată vreodată de se întreabă ce vor face cu ea.
Plimbarea ne duce până în capătul plantației, la malul abrupt peste Putna unde, uitându-ne mai bine, descoperim un arbust sălbatic asemănător care, polenizat de albine, a început să producă… goji. Se minunează și ne-a Lache.
Sunt fericiți că au o ocupație, că nu-i mai stresează controalele și că, deși nou, acest fruct a început să prindă. Prietenii au început deja să sune și, ca să fie treaba și mai diversificată, au făcut și prima dulceață: goji cu pepene galben. O delicatesă. V-o spunem pe gustate, mai ales că n-am plecat nici cu mâna goală, după ce ne-am înfruptat din lăstarii plini de fructe care atârnau peste tot.
Dulci, puțin parfumate dar pline de vitamine, goji este speranța acestor doi oameni care nu au stare de dimineață până noaptea. Iar noi le urăm mult succes în ceea ce fac, pentru că o fac cu pasiune.
Numele de goji nu este chinezesc, nici mongol, teritorii de unde planta provine. El este asemănător în pronunție denumirilor originale dar a fost creat în 1973 de către etnobotanicul nord-american Brandley Dobos.
În 2017 România era cea mai mare putere în Europa la producția de goji. Goji e într-adevăr un remediu pentru multe afecțiuni, un adevărat panaceu. Proprietățile sale au făcut ca acest fruct din China să se răspândească rapid în toate colțurile lumii.
Dacă punem la socoteală și faptul că planta e relativ nepretențioasă atât timp cât beneficiază de lumină și apă, dar și faptul că un kilogram de goji poate fi vândut de producător cu până la 65 de lei, ne putem explica succesul pe care această cultură îl care printre fermierii români.
La un calcul rapid, se poate obține un profit de 80-90.000 de euro pe hectar. Cu sau fără fonduri europene, un lucru e cert: plantația de goji este o afacere perfect fezabilă în România.
Autor – Cristi Merchea
