Laurențiu Barbu
Românii de pretutindeni, prin talentul, îndemânarea și inteligența lor, au câștigat respectul lumii în țările de adopție în care profesează și au obținut succese remarcabile în multe domenii. Oameni care-și fac treaba în mod remarcabil, care țin steagul sus prin muncă și priceperea lor. Pe majoritatea lor, noi, cei din țară, nu-i știm și avem nevoie de bunul lor exemplu. Ne dă încredere că se poate.
Ciprian Ardelean este unul dintre românii care fac cinste neamului și ne ambiționează să ne depășim limitele, să arătăm că se poate.
Povestea lui Ciprian Ardelean a explodat în mediul online, românul fiind curând pe buzele tuturor după ce acesta a realizat descoperiri deosebite într-o peșteră din Mexic. Dăruirea și devotamentul cu care și-a dedicat viața carierei ne-a determinat să-i aflăm povestea. O poveste ce vorbește despre curajul de a-ți urma visul, de a-ți asuma riscuri și, în final, de a te bucura de reușită.
Născut într-un sat modest de lângă Arad, românul și-a urmat visul încă din copilărie, fără să se oprească niciodată.
În 1976 se năștea Ciprian Ardelean, în satul Măderat, la 40 km de Arad, într-o familie de viticultori. Întreaga copilărie și-a petrecut-o în satul natal în mijlocul podgoriei. Zona este de poveste. Chiar familia actriței Maia Morgenstern vine aici vara, la casa părintească care, așa cum spune cântecul, nu se uită niciodată.
Anii au trecut și Ciprian Ardelean a urmat școala generală din satul părintesc până în 1990. Încă de atunci Ciprian visa împreună cu fratele său să colinde lumea și să se retragă într-o țară îndepărtată.
Atât el, cât și fratele său, și-au îndeplinit visele, bucurându-se acum de lumea largă.
Adolescența sa a pornit timid, mergând la un liceu umanist, prinzând drag de istorie de la tatăl său, istoric de profesie. Curând a urmat admiterea al Facultatea de Istorie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Ca și student la Cluj a lucrat mai ales pe arheologie română la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, sub aripa profesorului Alexandru Diaconescu. Îi era clar că voia să fie arheolog și niciodată nu s-a gândit să devină altceva.
A aplicat din timp la masterul în arheologie la prestigioasa Școală Națională de Antropologie și Istorie (ENAH) în Mexico City și a fost acceptat.
De aici, povestea sa a fost din ce în ce mai interesantă.
În Mexic, în timpul masterului, s-a specializat progresiv pe civilizația Maya și s-a dedicat mai ales epistemologiei și teoriei arheologice, aspecte complet ignorate în România în acei ani. În timpul practicii de student de master, a făcut săpături în zona Maya la cateva situri din sudul peninsulei Yucatan. Atunci a hotărât să se dedice câțiva ani mayașilor, și apoi să rămână în Mexic, după masterat, ca să facă propriile cercetări.
Pentru Ciprian, profesia sa este totul. E și pasiune, și slujba și hobby. Și pentru asta se consideră un tip norocos. Poate locui luni de zile la rând în condiții grele într-o peșteră, atâta vreme cât are de-a face cu scopul căutărilor sale. Dar în nici un caz nu-și va petrece vancața într-un cort.
Cercetările arheologului român făcute timp de 10 ani în Peștera Chiquihuite din Zacatecas au adus probe privind prezența oamenilor pe continental american mult mai devreme decât se știa până acum.
Peștera Chiquihuite din Zacatecas a contribuit cu evidențe solide în favoarea ipotezei că:
– oamenii au ajuns în Americi mult înainte de antichitatea oficial acceptată (aprox. acum 15.000 de ani)
– populațiile umane din timp maximului glaciar (LGM) sunt cel mai probabil diferite cultural și genetic de populațiile posterioare, de la sfârșitul epocii glaciare, care au dat origine actualelor populații băștinașe de pe continent.
Arheologia este o meserie periculoasă în Mexic din cauza cartelurilor de droguri. Pericolul e invizibil și constant, la orice pas, și trebuie să dezvolți o capacitate de a jongla cu aceste situații și a ști cum să le ocolești sau cum să ieși din ele.
În perioada imediat următoare, Ciprian Ardelean vrea să publice restul descoperirilor din peștera Chiquihuite. Este vorba despre noi informații cruciale în favoarea prezenței umane în timpul și dinaintea maximului glaciar, provenite din sezonul de săpături 2019.
