Laurențiu Barbu
Smârdanul sau bujorul de munte este una dintre cele mai rare plante din regiunile montane. Planta face parte din genul botanic Rhododendron. Genul cuprinde diferite specii ce cresc la altitudini înalte în regiuni precum Himalaya, Caucaz, Carpaţi, Alpi şi Pirinei.
În România, planta se regăseşte preponderent pe Muntele Roşu, de aici provenind şi denumirea locului. Localnicii consideră înflorirea bujorilor de munte un fenomen unic şi se bucură că sunt protejaţi prin lege. Bujorul de munte creşte în tufe pitice şi nu suportă transplantarea, de aceea creşterea plantei în grădină este imposibilă.
Smârdanul înfloreşte la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie, când mirosul său, asemănător vişinelor, inundă perimetrul Parcului Naţional Bucegi. Tufele ce se regăsesc pe crestele Carpaţilor au vârste cuprinse între 30-40 de ani, moment în care abia ating înălţimea maximă.
Deşi este asemănător cu bujorul propriu-zis, bujorul de munte nu trebuie confundat deoarece floarea ce se regăseşte într-o mare parte dintre grădini face parte din altă familie botanică, Paeoniaceae. Smârdanul a fost clasificat pentru prima oară de către botanistul austriac Theodor Kotschy şi de maghiarul Lajos von Simonkai.
Proprietăţi terapeutice ale bujorului de munte
Plantele sunt considerate de oamenii locului ca fiind un panaceu pentru numeroase afecţiuni. Bujorul de mune, planta mucilaginoasă conţine aminoacizi esenţiali şi alţi compuşi activi precum cristalele microsublimare şi polifenoli. Deşi în trecut localnicii realizau dulceaţă din petalele florilor, în prezent planta se află pe cale de dispariţie şi este protejată prin lege. „Culegeam florile de bujori de munte, le ţineam în mână şi tăiam partea lemnoasă, mai albă. Puneam într-o farfurie petalele şi apăsam ca să iasă mai consistentă, apoi puneam o linguriţă de sare de lămâie, o frecam puţin aşa şi stoarceam bine. Separat, puneam un kilogram de zahăr, trei pahare de apă şi puneam petalele stoarse. Dă un colorit nemaipoment. Era o delicatesă. Acum mai facem din trandafiri, dacă nu mai e voie să culegem rododendronul. E foarte bine că nu se dă voie să se mai culeagă”, afirma anul trecut o localnică din Cheia, pentru Mediafax.
În fiecare an, echipajele Jandarmeriei Prahova patrulează zona în perioada în care înfloresc plantele, iar amenda pentru smulgerea lor se situează între 5.000 şi 10.000 de lei.
Sursa: http://www.descopera.ro/
