Castelul, devenit azi muzeu, a fost construit intre anii 1893 și 1896, pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la doar 19 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, a fost primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris.
Bogdan Petriceicu Hașdeu a trăit între anii 1838-1907 și a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un scriitor deosebit, academician, om politic, istoric, publicist, jurist, lingvist și folclorist.
Iulia Hașdeu a fost soția savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, pe care acesta a iubit-o foarte mult și cu care s-a căsătorit la data de 10 iunie 1865, în București, căsnicia lor durând aprox. 40 ani. Din păcate, aceasta s-a stins din viață la data de 2 iulie 1902.
Fiica, Iulia Hașdeu, s-a născut la data de 14 noiembrie 1869. A fost un copil foarte deștept, la vârsta de 2 ani și jumătate știind să recite poezii lungi și să citească. A obținut premiul I la finalul gimnaziului Sf. Sava, la vârsta de numai 11 ani moment în care deja cunoștea 3 limbi străine (franceză, germană, engleză). În anul 1881 a mers la Paris pentru a-și continua studiile. La 16 ani a luat Bacalaureatul în Litere și s-a înscris la Sorbona (fiind prima studentă româncă acolo). Iubea foarte mult literatura și limba franceză și și-a dorit să fie cunoscută ca scriitoare. Din păcate la vârsta de 18 ani, s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a murit pe 29 septembrie 1888, în ciuda tuturor eforturilor părinților săi. Bogdan Petriceicu Hașdeu și soția sa au fost foarte afectați de acest lucru și au început să creadă în ideea nemuririi sufletului Iuliei.
Istoria Castelului Iulia Hașdeu
B.P. Hașdeu a început să practice spiritismul ca unic mod de a comunica cu lumea de dincolo. Aceasta a construit castelul Iulia Hașdeu între anii 1894-1896, fiind inspirat de spiritul fiicei sale, Iulia. Inițial acesta trebuia să ia forma unei catedrale, dar ulterior planurile au fost schimbate ajungându-se la forma din zilele noastre (3 turnuri de piatră, cel din mijloc fiind mai înalt și adăpostind un templu). La data de 2 iulie, savantul obișnuia să-și serbeze simbolic cele 2 Iulii ale sale: soția și fiica.
În interiorul castelului, la ferestre, se află oglinzi paralele și se spune că tot ce intră pe acolo este multiplicat la infinit. Edificiul este plin de mister datorită elementelor simbolistice prezente.
Dragostea părintească plutește și acum în aer în interiorul castelului. B.P. Hașdeu a trăit 10 ani în acest loc, iar la data de 25 august 1907 s-a stins din viață.
Interiorul castelului se prezintă astfel:
1. Salonul de primire al Iuliei Hașdeu, soția, cuprinde:
– o pendulă în stil Boulle ce a aparținut savantului;
– portretul lui Efrem Hâjdeu, străbun al lui B.P. Hașdeu;
– un bust în marmură al Iuliei Hașdeu, soția;
– o vitrină cu diverse piese, etc.
2. Sufrageria cuprinde:
– picturi în medalioanele din decorația murală: Tadeu Hașdeu (bunicul savantului), Iulia Faliciu (soția), B.P. Hașdeu, Alexandru Hașdeu (fiul lui Tadeu), Elisabeta Hașdeu (mama savantului), Julia Hașdeu (fiica), Nicolae Hașdeu (fratele savantului);
– un ceas monumental ce a aparținut tatălui savantului;
– mobilier în stil Rococo;
– masă și fructieră;
– vitrină cu vase de porțelan, etc.
3. Templul castelului – are o încărcătură emoțională și spirituală aparte, acolo aflându-se ca simbol Sf. Graal și statuia lui Iisus (aceasta a rezistat foarte bine de-a lungul timpului și nu a fost afectată de cutremure sau alte fapte ce au avut efecte neplăcute asupra castelului). În templu există și un altar în care se află o pianină ce se spune că uneori cântă singură. Există chiar și o mărturie a unui profesor (din 2012), ce spune că în timpului vizitei sale în castel cu mai mulți elevi, pianina a început să cânte și toată lumea a rămas inmărmurită. Această încăpere este înconjurată de o parte și de cealaltă de alte două încăperi cu rol de biblioteci.
4. Biroul de lucru al lui B.P. Hașdeu:
– canapea și fotolii în stil Rococo;
– birou din lemn de nuc;
– tablouri și alte lucruri ce au aparținut academicianului.
5. Camera cu cale (camera Iuliei) cuprinde:
– păpușa Iuliei;
– un caiet de aritmetică;
– jurnalul Iuliei;
– o sculptură a bustului Iuliei;
– măsuța de lucru a acesteia;
– două icoane;
– călimara Iuliei, etc.
6. Camera obscură – aici aveau loc ședințele de spiritism:
– manuscrise spiritiste;
– picturi;
– masă pentru ședințele de spiritism;
– fotografii spiritiste;
– 3 scaune denumite „tripoduri”;
– lampă de gaz, etc.
În perete există o gaură ce face legătura cu biroul savantului pe unde se spune că venea spiritul Iuliei.
Nu ezitați să vizitați acest castel plin de mister când ajungeți în Câmpina! Chiar merită!
Sursa: blogdecalatorii.ro