Laurențiu Barbu
Un studiu care a analizat acizii grași de pește descoperiți pe fragmentele de ceramică aruncă o lumină nouă asupra felului în care înțelegem dieta din sud-estul Europei în epoca Neoliticului.
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au obținut date noi despre obiceiurile alimentare ale oamenilor din neolitic care trăiau lângă Dunăre (pe teritoriile actuale ale României și Serbiei), acum 8.000 de ani.
Studiul, publicat în Proceedings of The Royal Society B, a analizat peste 200 de fragmente de olărie vechi de 8.000 de ani. Astfel, s-a descoperit că, deși se credea că în această perioadă alimentele de bază erau carnea și lactatele, de fapt se consuma mult mai mult pește decât am fi bănuit, potrivit IFL Science.
Această descoperire face și mai multă lumină în ceea ce privește viața și dieta oamenilor din Neolitic care trăiau în zona cunoscută azi ca „Porțile de Fier”.
Până acum, se credea că în perioada neolitică – începută în urmă cu 12.000 de ani și care a marcat sfârșitul Epocii Pietrei – omul a renunțat la dieta bazată pe pește, specifică Mezoliticului, deoarece agricultura devenise o alternativă viabilă și a dus la apariția unei diete bazate pe carne și lactate.
Noile descoperiri (făcute printr-un proces tehnologic sofisticat, cunoscut ca „cromatografie – spectometrie de masă”, care indică ce fel de substanțe organice au stat la originea acizilor grași descoperiți) sunt cruciale pentru înțelegerea detaliilor practice ale evoluției noastre ca specie în această zonă și perioadă.
„Descoperirile arată că cele mai multe recipiente din Neolitic analizate au fost folosite pentru procesarea peștelui sau a altor resurse acvatice. Este un studiu care devine semnificativ dacă este privit alături de un studiu mai timpuriu, care arăta că același fel de produse de olărit din regiune erau folosite pentru a depozita carne de vită, capră, oaie și produse lactate.”
„Aceste produse de olărit sunt diferite de aproape toate celelalte analizate în Europa (aproape 1.000 de fragmente), care indică prezența unor resurse terestre (vite, oi, capre, posibil și căprioară) pregătite în oale pentru gătit, chiar și în locuri aflate lângă fluvii sau pe coastă”, a explicat Lucy Cramp, cercetător șef și profesor la Departamentul de Antropologie și Arheologie al universității.
În zilele noastre, mâncăm regulat pește, chiar dacă există agricultură și animale domestice. Însă, pentru oamenii din Neolitic, este foarte neobișnuit că și-au continuat dieta acvatică deși beneficiau deja de o sursă sigură de hrană.
Lucy Cramp și colegii ei nu sunt siguri care este motivul pentru care acest grup de oameni din Neolitic a continuat cu dieta acvatică, însă au fost propuse unele teorii. De exemplu, populațiile masive de sturioni din Dunăre erau un motiv foarte bun pentru ca pescuitul să continue.
Studiul consideră că această anomalie privind dieta ar putea fi rezultatul amestecului cultural dintre populațiile din Mezoliticul târziu și Neoliticul timpuriu care locuiau în zona din apropierea Dunării în această perioadă.
Reziduurile de pește găsite în aceste fragmente ceramice pot indica și o schimbare a felului în care era pregătit peștele. Dezvoltarea tehnologiei (olărit, cioplit de vase și unelte pentru pescuit și gătit) le-a permis oamenilor să prepare hrană mai elaborată.
Însă motivul exact pentru care încă se mai consuma atât de mult pește este necunoscut și probabil că va rămâne așa pentru totdeauna…
Sursa: incredibilia.ro
