Laurențiu Barbu
Maftei Pop este un român care a trăit 148 de ani, potrivit certificatului de deces care a fost înregistrat în anul 1952.
Potrivit documentului, bărbatul s-ar fi născut în anul 1804, în Valea Loznei, un sat din judeţul Sălaj.
Maftei Pop este un român ce deţine un record pe care, cel mai probabil, nimeni nu îl poate doborî.
A trăit 148 de ani, iar dovadă stă certificatul de deces al bărbatului, act în care se menţionează că s-a născut în anul 1804 şi a murit în 1952.
„Eu sunt relativ tânăr, am numai 40 de ani şi, vă daţi seama, nu am fost contemporan cu dânsul. Dar am auzit multe poveşti cu privire la dânsul copil fiind. Şi acum în Oşoi, cătunul unde a trăit şi murit, sunt oameni care l-au prins şi îşi aduc aminte de el. Cazul lui a fost intens mediatizat, am înţeles că pe vremea când a trăit l-au vizitat şi medici celebri care s-au minunat de vârsta lui”, povesteşte primarul comunei, Recea Cristur.
Viaţa lui Maftei Pop
Maftei Pop s-a născut în 1804, în Valea Loznei, un sat din judeţul Sălaj şi s-a mutat la 85 de ani în localitatea Oşoi din judeţul Cluj.
Bărbatul nu avea şcoală şi presta diverse munci în cătunul unde s-a stabilit, în schimbul alimentelor.
Bărbatul ar fi fugit din loc în loc toată viaţa, deoarece pe vremea când era cioban, acesta ar fi omorât din greşeală un copil.
La Revoluţia din 1848, Maftei Pop deja avea 44 de ani, la începerea Primului Război Mondial, bărbatul avea deja peste 100 de ani, iar la Unirea din 1918 avea aproape 115 ani, conform Adevărul.
A prins şi al Doilea Război Mondial, dar şi instalarea comunismului.
În anii ’50, chiar înainte să se stingă, bărbatul a fost vizitat de academicianul Constantin Ion Parhon, care a şi inclus parte din povestea sa în studiul „Biologia Vârstelor”. La vizita întreprinsă de I.C. Parhon a participat şi Ana Aslan.
Potrivit „Biologiei Vârstelor”, la data examinării, Maftei Pop, care pe atunci avea deja 148 de ani, avea câteva probleme de sănătate: amorţeli la nivelul mâinilor, vedere slăbită, care însă îi permitea distingerea obiectelor şi se apleca cu greutate. Bărbatul nu era cocoşat, iar epiderma prezenta pliuri ca la o persoană de 70 de ani.
Părul îi era albit complet, iar unghiile normale. Avea probleme cu auzul şi impresiona mai ales cu forţa de care dădea dovadă, care pare greu de crezut pentru acea vârstă.
Cât despre alimentaţia sa, I.C. Parhon notează că avea o alimentaţie mixtă, în care predomina totuşi laptele, brânza şi mămăliga.
Un alt român ar fi trăit 138 de ani
Un fragment al emisiunii “Contemporani”, realizată de British Pathé, îl prezenta, în 1966, pe cel mai bătrân om din România.
Este vorba despre Ilie Stamate, un oltean care ajunsese la vârsta de 138 de ani.
“Lucrează, cântă din gură, povesteşte multe şi de demult. Nu stă locului nicio clipă. Ne-a fost imposibil să vi le arătăm pe toate”, spuneau jurnaliştii în reportajul video.
„În vremea Revoluţiei din 1848, era flăcău în toată firea. Avea 20 de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea Primului Război Mondial şi 135, la intrarea echipei Ştiinţa Craiova în categoria A”.
Aşa îl prezenta British Pathé, în 1966, pe cel mai bătrân om din România: Ilie Stamate.
Bărbatul, originar din satul Firizu, ar fi avut la vremea respectivă nu mai puţin de 138 de ani.
Iată mai jos un fragment din emisiunea “Contemporani”
Cu toate că există documente şi materiale video privind longevitatea acestor români, vieţile lor nu au fost complet documentate.
Din acest motiv, ei nu sunt incluşi în topul celor mai bătrâni oameni din lume.
Sursa: forza.ro
