Timp de cel puţin un sfert de secol, românii plecaţi din România s-au străduit să-şi facă un rost în altă parte a lumii, învățând permanent cum să se adapteze la sisteme noi, la oameni noi, la limbi şi culturi noi.

Noi, Românii stabiliți în străinătate,avem, fără excepție, câteva caracteristici comune:

În primul rând, avem curaj. Curajul de a descoperi lumi noi, curajul de a ne asuma responsabilități, curajul de a suporta diverse grade de disconfort fizic și psihic.

A doua calitate care ne unește şi ne face solidari este competența. Aceasta se datorează formării noastre profesionale sau academice în străinătate, dar și capacității noastre de a ne adapta la noi culturi și mentalități.

A treia şi nu ultima calitate comună a românilor din diaspora este reprezentată de experiența acumulată,  directă și imediată, a unei vieți guvernate responsabil, competent și cu respect pentru lege, unde există un dialog real între putere și societatea civilă. Desigur (şi din fericire) românul şi- a păstrat filtrul cultural pozitiv, rezistent la schimbare de secole, în cele mai multe cazuri: fie respectă calendarul religios de acasă, fie gătește românește, fie îşi ajută aproapele mai mult decât este „la modă” în țara-gazdă, aceste lucruri dându-i românului un sentiment de împlinire sufletească unic şi o legătură specială cu ţara de origine.

 

În România, dar și în Diaspora românească, se strigă de multă vreme că este nevoie de o schimbare.

Soluțiile pentru ca această schimbare să apară nu par să vină nici din partea clasei politice, nici din partea societății civile românești. Încă nu se simte un angajament pozitiv pentru schimbare, fiind preferată diagnosticarea repetată a problemelor. Mass-media se implică partinic, cu urmări dezastruoase, care duc la dezbinarea societății civile și a echilibrului social.

Inițiativele de solidarizare a societății civile românești, precum și a comunităților românești din diaspora şi continuate de ceva ani de zile, sunt bazate pe viziunea soluţiilor, influențate pozitiv de modelul culturilor politice şi sociale ale unor țări-gazdă, cum ar fi UK, Germania, Franța, Italia, Belgia și altele, precum și pe dorința de a implementa aceste soluții în România, dar și de armonizare și reprezentare a intereselor legitime ale tuturor românilor care au ales să locuiască în alta parte decât în România. Cu alte cuvinte, “vrem o ţară, ca afară!”

Cu toate că problemele și necesitățile românilor din diaspora sunt cunoscute de foarte mulți ani, autoritățile de la București au reușit  să interacționeze parțial și fără convingere. Deși mai mulți reprezentanți ai comunităților de români din Diaspora au propus din timp soluții care să rezolve problemele cu care cetățenii români care locuiesc în toate colțurile lumii se confruntă, cum ar fi votul prin corespondenta sau electronic, aceste  propuneri au fost ignorate din motive greu de înțeles.

„Cireașa pe tort” a fost pusă  pe data de 2 noiembrie 2014, ziua în care exercitarea dreptului de a alege al românilor de peste hotare a fost amenințată. Sistemul era obișnuit cu alegători mai puțini ca prezenţă şi mult mai „cuminți” în faţa dezordinii sau a altor neajunsuri organizaționale. Surpriza a fost de ambele părți: organizatorii au fost sufocati din cauza procedurilor noi de votare, aceasta ducând la revolta alegătorilor mai numeroși decât la alegerile prezidențiale precedente.

Din această „surpriză” generalizată, românii au înțeles, la nivel de putere, că au de- a face cu o generație nouă de cetățeni, mai puţin docili, cărora nu le este teamă să-şi apere drepturile, oriunde s-ar afla. La nivel de diaspora, a fost înțeleasă nevoia de organizare şi de solidaritate, pentru ca dreptul la vot şi alte drepturi fundamentale să le fie protejate permanent, fără a depinde de schimbările la nivelul puterii, în urma alegerilor.

În consecință, a luat viaţă în lumea reală inițiativa Consiliului Diasporei. Ideea necesităţii unui consiliu independent al diasporei a fost prezentată cu câteva luni în urmă, mai precis pe 2 iulie 2014, la nivel de auto-reflecție, întrebare retorică sau blog personal al cuiva din diaspora. Comunitățile românești din diaspora au demonstrat că știu să-şi folosească resursele interne în mod inteligent, eficient şi la timp.

Consiliul Diasporei este un organism de decizie independent şi de sine stătător, având în componență persoane fizice cu diverse competențe relevante, reprezentanți ai diverselor asociații, organizații şi fundații non-profit românești din străinătate, reprezentanți ai partidelor politice de toate culorile, activi în străinătate, ai mass-media, ai ligilor studențești şi ai companiilor private. Consiliul Diasporei are ca obiectiv luarea deciziilor de interes comun şi coordonarea unor activităţi comune, în beneficiul comunității românești din străinătate şi din România.

Prin Consiliul Diasporei, românii din străinătate vor avea mai multă protecție și se vor simți reprezentați. Problemele lor vor avea mai multă vizibilitate, cererile şi propunerile lor vor avea mai multă greutate, prezenţa lor în numele CD va avea mai multa legitimitate, şi, poate cel mai important lucru, activităţile şi inițiativele valoroase din diaspora, de acum înainte, vor avea continuitate. O dată cu înființarea Consiliului Diasporei, iau naștere Arhivele Diasporei care vor exista permanent şi vor deveni o resursă prețioasă, în interesul tuturor românilor, atât a celor din străinătate cât şi a celor din ţară.

Consiliul Diasporei va avea în grijă Arhivele Diasporei şi toate resursele asociative aflate la dispoziția sa, fiind considerate bunuri comune ale cetățenilor români, pe termen nelimitat, fără a depinde de schimbările de la nivelul puterii politice din România.

Consiliul Diasporei va reprezenta toate asociațiile şi grupările care îşi trimit reprezentanți în această structură, precum şi interesele cetățenilor izolați, atunci când aceștia solicită ajutorul.

Până în acest moment, Consiliul Diasporei are în componență 36 de Membri reprezentând asociații și grupuri de inițiativă din mai multe ţări, cu excepția României. Înscrierile pe lista Membrilor CD  se încheie pe data de 15 noiembrie 2014, iar lansarea oficială se va face la Bruxelles, pe 29 noiembrie 2014.

Cei interesați se pot înscrie sau pot recomanda altor persoane să se înscrie în Consiliul Diasporei până la data de 15 noiembrie 2014. Mai multe informații la  https://www.identitatea.ro/conferinta-lansare-consiliului-diasporei-avea-loc-bruxelles-noiembrie-2014

 

Germania, Italia, Belgia, UK, Olanda, Suedia, Franta, 11 noiembrie 2014
diasporaprogresista.eu & identitatea.ro

 

 Grupul de Inițiativă CD