Laurențiu Barbu
Vă propun mai jos obiective turistice interesante la care puteți ajunge și intr-o singură zi din București sau atunci când vizitați Piteștiul, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș sau când vă intoarceți de pe Valea Oltului spre București. Este un traseu încarcat de istorie și spiritualitate care vă duce la ctitoria lui Mircea cel Batrân de la Cotmeana, la conacul marelui patriot și istoric Nicolae Bălcescu și dacă vreți și la mănastirea brâncovenească de la Brâncoveni Lungești pictată de faimosul Pârvu Mutu.
Ca si Cozia, Manastirea Cotmeanca este o ctitorie a lui Mircea cel Batran. A fost construita la sfarsitul anilor 1300 si restaurata in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu.
Aici se afla cel mai vechi clopot de biserica din Tara Romaneasca si tot aici s-au folosit cu scop decorativ pentru prima data, discurile ceramice colorate.
Am mai aflat si ca in primul razboi mondial, aliatii nemti si maghiari au topit majoritatea clopotelor de biserica, dar acesta a fost crutat.
Odata ajunsi aici in Valea Balceasca la Conacul Balcestior, nu numai ca veti descoperii opere si obiecte de arta expuse intr-un frumos conac brancovenesc ci, o sa descoperiti si marile realizari din scurta viata a marelul patriot roman Nicolae Balcescu.
Constructia conacului a fost inceputa in anii 1800 de catre stramosii marelui revolutionar. A fost donat apoi statului in 1948, de catre ultimul proprietar din familia Balcescu, Radu Mandrea si deschis ca muzeu in 1968.
In parcul conacului o sa mai gasiti si o frumoasa bisericuta. Un monument istoric cu o vechime de peste doua secole,ce a fost adus aici in 1974, din satul apropiat Galtofani.
Am aflat multe lucruri noi si interesante din documentele expuse aici. Despre marele patriot am aflat ca s-a nascut in Bucuresti si ca a urmat colegiul Sfantul Sava, scoala infiintata de Constantin Brancoveanu in 1690. Am aflat ca Nicolae Balcescu cunostea pe langa limba romana si elineasca sau greaca (care se preda in acel timp la Sfantul Sava), franceza si latina. Am intrebat ghidul de ce nu e mentionata aici slavona si alfabetul chirilic, in care si-a scris cartile iar raspunsul pe care l-am primit a fost ca “a invatat-o probabil in alta parte, de la preoti”…E posibil sa o fi invatat totusi la acelasi colegiu Sfantul Sava, care am inteles ca functiona initial in biserica cu acelasi nume. Cunoasterea acestui alfabet era un aspect foarte important in acele vremuri, pentru ca altfel, cum ar fi putut sa inteleaga cronicile domnitorilor romani si sa scrie despre istoria noastra. Un lucru pe care nu l-am inteles niciodata la generatia noastra, a fost faptul ca la scoala nu am invatat alfabetul chirilic, lucru care ne-ar fi putut ajuta sa ne cunoastem mai bine istoria. Iar latina, nu am invatat-o niciodata aplicata la izvoarele care faceau referire la istoria noastra…
Am mai vazut aici scrisoarea prin care Nicolae Balcescu cerea primirea in calitate de iunker (ofiter) in armata romana, unde s-a inrolat la 19 ani dar si fotografia Manastirii Margineni, unde a fost inchis la 21 de ani pentru participarea la o tentativa de revolutie din preajma anilor 1840. Manastirea Margineni a existat in satul natal al lui I.L Caragiale, sat care se numea pe atunci Haimanale, astazi denumit dupa numele scriitorului. Am aflat cu aceasta ocazie ca pe acea vreme, manastirile mai aveau si rolul de inchisoare (un alt exemplu fiind si Manastirea Vacaresti din Bucuresti, demolata de Ceausescu Nicolae in anii ’80).
La doar 23 de ani Nicolae Balcescu infiinteaza alaturi de Cristian Tell si de Ion Ghica societatea secreta “Fratia”, care a pregatit miscarea revolutionara de la 1848. Studiaza istoria romanilor, editand alaturi de August Treboniu Laurian revista “Magazin Istoric pentru Dacia”, ale carei cateva exemplare le-am gasit si aici, iar o statuie a istoricului Laurian am vazut-o prin Bucuresti.
Scrie cea mai importanta opera a sa, “Romanii supt Mihai Voievod Viteazu”– manuscris publicat de Alexandru Odobescu, dupa moartea lui si descopera la Paris, in timpul documentarii, faimoasa fotografie a lui Mihai Viteazul, pe care o gasim in cartile de istorie. Participa in Franta la Revolutia de la 1848 si se intoarce apoi in Tara Romaneasca unde este fruntasul revolutiei de aici. Tot atunci incearca sa apropie conducatorii unguri si romani ai revolutiei din Transilvania, pe Lajos Kossuth cu Avram Iancu. Nu i se permite accesul in Tara Romaneasca si moare de tuberculoza la 33 de ani in Palermo, fara sa se bucure de Unirea Principatelor Romane.
Adresa: Valea Balceasca nr 12. Program de vizitare: vara zilnic 8-20, iarna zilnic 8-16.
Iar daca timpul va permite, va recomand sa va intoarceti de la Conacul Balcestilor pe la Manastirea Mamu sau Brancoveni Lungesti. Constantin Brancoveanu a ridicat-o la sfarsitul anilor 1600 din piatra, pe locul uneia de lemn, ridicata de mama acestuia, Doamna Stanca dupa ce sotul ei, Papa Brancoveanu, este ucis in Rascoala Seimenilor, mercenarii pe care i-a invins mai apoi domnitorul Constantin Serban care a ridicat in cinstea acestui eveniment Biserica Patriarhala de la Bucuresti. Inaintea biserii de lemn ridicata de Doamna Stanca se pare ca exista o alta biserica de lemn ridicata de Fratii Buzesti, bravii capitani ai lui Mihai Viteazul pe care i-am gasit inmormantati la Manastirea Calui.
Manastirea a fost pictata de Parvu Mutu, celebrul pictor din Campulung pe care l-am mai intalnit si la conacul brancovenesc de la Ramnicu Sarat, la Manastirea Sinaia, la Fundenii Doamnei, Biserica Coltea, Filipestii de Padure, Schitul Lespezi, s.a.m.d. Acesta o picteaza chiar la intrare pe Platonida, stareta de la momentul ridicarii acestei manastiri, apoi evident in tabloul votiv pe Constantin Brancoveanu si familia acestuia, pe Doamna Stanca si pe Papa Brancoveanu.
Sursa: taradacilor.ro
