Conacul Golești: 7 atracții foarte interesante

Când ajungeți la Pitești, faceți o oprire și la Muzeul Golești (Conacul Golești), pe numele întreg, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești. Pe aproximativ 14 hectare se împletesc povești nebănuite din istoria țării. Este și singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpați. Dacă venim dinspre capitală, până să ajungem în Pitești, pe unul dintre drumurile laterale spre dreapta putem ajunge la complexul ridicat de o familie cu istorie bogată, familia Golești, în satul cu același nume. Sfatul meu este să vă rezervați câteva ore, sunt 7 atracții interesante și nu o să vă plictisiți. Dintre ele, amintesc la început doar două: aici a fost prima școală gratuită obștească în limba română din Țara Românească și tot aici a dormit prima noapte Carol I când a ajuns în principat. O să vă placă ce găsiți în mica localitate argeșeană pe care o vizităm în continuare.

Conacul Golești a fost construit în anul 1640, de un anume Stroe Leurdeanu și e singura construcție laică medievală fortificată din țară. Ştiind cât de schimbătoare erau vremurile, Stroe înconjoară conacul cu ziduri înalte de cărămidă, iar în turnurile de apărare instalează tunuri.

Familia Goleștilor are o istorie de aproximativ 500 de ani. Mulți au avut funcții importante, au fost chiar pârcălabi și spătari. Goleștii au venit cu idei iluministe, s-au implicat în revoluțiile țării și au reformat învățământul din Țara Românească.

În drumul spre Conac dăm de bustul marelui Dinicu Golescu, cel care a ridicat și casa care a devenit Palatul Regal în București. O să îl vedeți pe Dinicu purtând calpac sau un ișlic, acea căciulă cu influențe otomane, sub formă de pară.Ca apreciere a valorii familiei, dar și a complexului, muzeul a fost înființat în 7 iunie 1939, de Regele Carol al II-lea, sub numele de Muzeul Dinicu Golescu.

Una dintre cele mai interesante atracții o reprezintă „Şcoala slobodă obștească„. A fost înființată de marele cărturar Dinicu, în urma călătoriilor sale prin Europa și oferea copiilor săraci din împrejurimi șansa să învețe alături de cei bogați. Manualele erau gratuite și, pentru prima dată, erau primite la învățătură și fetele, alături de băieți. Ba chiar și copii de țigani erau primiți. A fost prima școală modernă cu predare în limba română și a funcționat timp de 4 ani, până la moartea lui Dinicu.

Școala era în stil Lancasterian și folosea principiul instruirii reciproce. Pe marginile sălii de clasă erau un fel de țarcuri: în ele stăteau elevii mai mici, iar cei din an mai mare îi învățau carte. Învățătorul se putea dedica în acest fel celor care aveau nevoie de atenție suplimentară.

Alături de școală (de fapt pe acolo e și intrarea principală) se află Foișorul lui Tudor Vladimirescu, folosit pentru supravegherea împrejurimilor. Aici și-a trăit ultimele zile de libertate Tudor Vladimirescu, între 18 și 21 mai 1821. Puteți urca prin dreapta pentru o privire de sus asupra complexului și împrejurimilor.

În epoca puternicelor influențe orientale nu e ciudată nici existența unei băi turcești în complex. Se zice că e singura din țară păstrată aproape integral. E în dreapta foișorului. Apropo, o să găsiți și în conac o cameră orientală.

Conacul, piesa centrală din complex, e construit din cărămidă în partea de jos și din paiantă la etaj. În el a dormit Carol I la sosirea în România. Patul roșiatic și biroul pe care a semnat prima dată un act pe teritoriu românesc sunt două dintre atracțiile casei. Carol Davila, cel care înființează școala națională de medicină face parte din familie și are o cameră dedicată.

Zidurile groase, beciurile uriașe, etajul din paiantă, monumentalitatea, dar și eleganța conacului, cu toate anticipează viitoarea arhitectură brâncovenească.

Închei amintind și minunatul muzeu al satului. El cuprinde gospodării din zonele viticole și pomicole ale întregii țări și e foarte bine îngrijit. E și unul dintre puținele locuri unde veți găsi o colecție de cruci de hotar cu textul transcris.