Simboluri pe straiele românilor

Broderiile naționale, costumele populare nu sunt doar un moft al unei tradiții de mult apuse. Ele reprezintă de fapt întreaga moștenire culturală a țăranului român.

Frumusețea costumelor populare ne sensibilizează și ne aduce mai aproape de tradiție. Costumele populare au ajuns să fie apreciate chiar și în afara granițelor. Motivele decorative de pe textilele țărănești românești, ii, cămeși, broboade, covoare și ștergare, au constituit obiectul unor cercetări îndelungate efectuate de numeroși oameni de cultură români, etnografi, doctori în științe medicale și profesori, pasionați de trecutul nostru pe aceste meleaguri. 

Toate aceste eforturi au avut un sigur țel, acela de a demonstra că pe obiecte cum ar fi statuetele din os, lut, pe oalele ceramice de Cucuteni, Horezu sau Vădastra, vase antropomorfe cu vechime de peste șase mii de ani, se găsesc semne care, în afară de o semnificație artistică, ar avea și una spirituală, energetică, continuată chiar și până în zilele noastre.


Sursa: mythologica.ro

Broderiile naționale, costumele populare nu sunt doar un moft al unei tradiții de mult apuse. Ele reprezintă de fapt întreaga moștenire culturală a țăranului român. Este vorba despre un tot unitar de legende, povești, basme, fabule, culori și înțelesuri. Este vorba de migală și fascinație, originalitate și păstrarea tradiției. Unele motive coboară din preistorie. Ele spun multe despre zona geografică, istoria, tradiția fiecărui grup.

Aceste simboluri erau magice pentru strămoșii noștri, fie erau purtătoare de noroc.

Și acum câteva cuvinte despre cromatica caracteristică anumitor zone românești, folosită la straiele populare. Pentru vopsirea firelor de ață erau utilizate plantele și florile. Astfel, găsim cusături minunate și combinații uluitoare care nu supără ochiul, ci dimpotrivă. Avem și roșu și negru, avem galben sau albastru de Voroneț prins în țesătura de in și de borangic. Sunt culori care dau energie, care calmează sau „vorbesc” despre cel care le poartă.

Motivele populare cusute pe piepți, „crucița” care apără de rele, de deochi, de vrăji și de ură, rombul, floarea, soarele, toate aduc armonie, bucurie și împăcare în sufletul celui care ține pe el cămeșa ori ia. Țăranii din trecut își comunicau vârsta și statutul social prin portul hainelor, cromatică sau croială, prin podoabele capului și pieptănătură. Albul era destinat copilăriei și adolescenței. La tinerețe, când sângele dădea în clocot, apăreau culorile vii, în special roșul care se intensifica până la căsătorie. După nuntă, culorile straielor se potoleau, ca să ajungă la bătrânețe mai sobre, alb-negru sau alb complet.

Aceste simboluri sunt folosite nu doar în vestimentație (ie, cojoc, pieptar, cămașă, ițari) si obiecte de podoaba (naframa, basma, batista), ci si pe obiecte uzuale din gospodarie. Motivele variaza foarte mult de la flori, frunze, fructe la pasari, animale, figuri abstracte, elemente cosmice.

Simbolurile înfățișate pe costume sunt de mai multe feluri:

  1. simboluri abstracte: cosmice, zoomorfe și antropomorfe
  2. simboluri florale și vegetale realiste (plante, frunze, flori, fructe)
  3. simboluri geometrice și abstracte

Sursa: mythologica.ro

Simbolurile cosmice – legătura dintre pământ și cer

Simbolurile cosmice ale costumelor populare tradiționale sunt:

  • simbolul solar: soarele (floarea-soarelui) sau cerc stilizat
  • fulgerul (zig-zag)
  • stelele
  • luna
  • calea laptelui

Simbolurile cosmice vorbesc despre legătura cu sacrul. Sunt, de obicei, simboluri ancestrale ale divinității. Simbolul solar reprezintă căldura, energia vieții, iar cercul-roată reprezintă roata vieții, ciclul anotimpurilor.


Sursa: mythologica.ro

Simbolurile florale / vegetale

Cele mai des întâlnite simboluri sunt:

  • spicul de grâu
  • ghinda
  • știuletele
  • afina
  • strugurele
  • mărul
  • părul
  • trandafir
  • lalea
  • floarea de crin sau cireș

Copacul și ramurile sale reprezintă simboluri ale reînvierii și înțelepciunii. Tot pe ia românească sunt reprezentate adesea ca forme stilizate ale florii și frunzelor spiralele, ( cu trimitere la cârcei de viță-de-vie sau dovleac), reprezentați cu fir verde, mov sau albastru.

Întâlnim rar și trifoiul cu patru foi. Bluzele tradiționale românești abundă în reprezentări și colorit în funcție de zonă. La satele de la câmpie și șes apar elemente legate de recoltă, iar la munte apar conurile și acele de brad.


Sursa: mythologica.ro

Elementele zoomorfe

Acestea sunt:

  • coarnele berbecului
  • fruntea boului
  • vrabia
  • porumbelul
  • cocorii
  • rândunica
  • găinușa

Aici este vorba despre bluzele tradiționale românești și costumele populare ce exprimă tradiția și bogăția unei anumite zone geografice și etnografice.

Elementele antropomorfe

În cadrul acestor elemente de inspirație antropomorfă, costumele populare sunt de obicei împodobite cu următoarele simboluri:

  • siluete de femei
  • părți ale corpului omenesc: ochiul (ștergare, cearșafuri)

Sursa: mythologica.ro

Simboluri inspirate de activități

Broderiile conțin adesea lucruri uzuale, ustensile folosite în viața zilnică a omului. Uneori monede sau roți.

  • cârligul = bunăstare
  • grebla
  • furca
  • sapa
  • jugul
  • secera și ciocanul

Simboluri stilizate sau geometrizate

Aceste motive sunt legate de lumea imaginară și de vechile credințe ale țăranilor români. Aici simbolurile sunt:

  • romburi
  • pătrate
  • cercuri: ciclicitate
  • melcișorii (spiralele stilizate) = magicul
  • cruci = spirit și evoluție
  • ochișorii
  • sfoara = firul vieții
  • linii drepte = calea dreaptă în viață

Sursa: mythologica.ro

Coloristica costumelor tradiționale

Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante. Punctele de cusătură de bază care s-au folosit şi se folosesc în întreaga ţară sunt punctul în urma acului, punctul înaintea acului, tighelul, cruciuliţa, punctul la un fir.

Fiecare zonă etnografică are puncte specifice, în afara punctelor de bază, cum ar fi: ciocănelele în Sibiu, brânelele şi brăduţii în Transilvania, Argeş, Vlaşca, nemţoanele în Banat şi Maramureş, punctul aţeşte în Hunedoara, butucul de Buzău, punctul în scăriţă pe dos de Olt.

Firele cu care erau ornamentate piesele de costum sunt lâna, borangicul, arniciurile sau mulineurile de mai târziu, mătasea vegetală.

Fetele nemăritate purtau ii viu colorate (roșu, galben, roz). Culorile sobre erau pentru femeile mature.

Albastrul și argintiul reprezentau apele, auriul și verdele erau câmpia, roșu și maro erau munții.

Cercetătorii au găsit un număr incredibil de 230 de culori în arsenalul țăranului român. Culorile erau făcute din plante: coaja de răchită, de zarzăr, foi de ceapă, de gutui, liliac și altele.

  • galben = foaia de ceapă
  • crin = violet
  • maron = nuc
  • vernil = coji de vișin și dud
  • negrul = menta, anin și urzică
  • vișiniu = salcia

Report

Articol publicat de Identitatea Românească

Ține aprinsă flacăra identității românești în lume!

Ce părere ai despre această postare?

23 points
Upvote Downvote