Laurențiu Barbu
„Bucoavna“ – denumirea dată abecedarelor, în secolele anterioare – expusă la muzeul din Alba Iulia in perioada 6 septembrie – 2 octombrie 2016, cuprinde litere, grupuri de litere, texte, slujbe religioase şi cele 10 porunci, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Lucrarea este tipărită cu negru şi cuprinde 62 de pagini, lipsind sfârşitul textului, probabil alte 3-4 pagini.
”Cât despre piesa pe care o vedeţi expusă astăzi, ea este o bucoavnă tipărită în 1792 la Sibiu de către Petru Bart, cel care deţinea privilegiul imperial de a tipări cărţi pentru ortodocşii din Transilvania. Cartea nu este întreagă, din păcate, ne lipsesc ultimele pagini, dar păstrează foaia de titlu, care a intrat în numerotarea tipografului (…) Pentru a ne putea imagina cum trebuia să se încheie acest manual noi am reuşit să facem o comparaţie cu o altă bucoavnă tipărită tot la Sibiu, dar în anul 1808, care prezintă exact aceleaşi caracteristici, inclusiv textele sunt identice, doar că la finalul acelui manual mai există o tablă a înmulţirii, ceea ce ne lipseşte nouă, astăzi, în acest exemplar”, a afirmat bibliotecarul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Florin Bogdan.
Galerie Foto:
Acesta a adăugat că exemplarul este unicat, nefiind identificat în bibliografia românească veche, care cuprinde toate cărţile tipărite în spaţiul românesc, între 1508 şi 1830, şi nici măcar în bibliografiile maghiare, care de multe ori oferă informaţii suplimentare cu privire la cărţile tipărite în spaţiul românesc.
În ceea ce priveşte circulaţia exemplarului deţinut de muzeul din Alba Iulia, din notele manuscrise existente pe filele sale reiese că a circulat în arealul judeţului Alba, în zona localităţilor Sălciua de Jos şi Sălciua de Sus.
”Elevii care au folosit acest manual, acum 210-220 de ani, proveneau din localităţile Sălciua de Jos şi Sălciua de Sus, cel puţin asta ne indică însemnările prezente pe filele cărţii. Exemplarul nu e repertoriat în nicio bibliografie cunoscută. Până când vom avea o confirmare din altă parte, putem considera că această carte este unicat la nivel mondial”, a mai spus Florin Bogdan.
Legătura volumului este realizată din carton îmbrăcat în hârtie, iar cotorul este din piele. Exemplarul a fost restaurat de către specialiştii Centrului Naţional de Conservare şi Restaurare Carte Veche din cadrul din cadrul Muzeului Naţional al Unirii.
Din acest exemplar au învăţat mai multe generaţii de copii de şapte ani, aceasta fiind prima lor carte cu care au luat contact la şcoală. Într-o unitate de învăţământ, existau circa zece astfel de manuale.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, bucoavnele tipărite în vechime propuneau spre învăţare alfabetul chirilic, folosit în spaţiul românesc până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Conţinutul manualelor cuprindeau slovele, aşa cum erau numite literele chirilice, grupurile de litere şi o serie de texte, de cele mai multe ori religioase, care ajutau la deprinderea cititului şi a scrisului.
sursa: http://www.descopera.ro/
