Laurențiu Barbu
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut 7,4 grade pe scara Richter. Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele lui au fost devastatoare mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. “Astă-noapte, la orele 3,39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala… Clădirile cele mai tari au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari. Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze”, scria presa din 1940.
În Bucureşti, au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, cea mai înaltă clădire din beton armat din România, având 12 etaje și o înălțime de 47 de metri. Era situată pe Bulevardul Brătianu în plin centrul Capitalei. Clădirea s-a dărâmat până la temelii, iar zeci de locatari au fost prinşi sub dărâmături. Unii dintre ei erau încă vii, prizonieri în cavităţi şi îşi semnalau prezenţa prin bătăi în ziduri. După cutremur, subsolul clădirii a fost cuprins de flăcări ceea ce a îngreunat intervenţia echipelor. Până la 24 noiembrie din dărâmaturile Carltonului au fost scoși 136 de morți. Din cauza violenţei cutremurului, curentul electric a fost întrerupt, iar întunericul a contribuit şi mai mult la mărirea panicii. Seismul din noiembrie 1940 a provocat şi alte pagube. Aproape toate plafoanele de la sălile de spectacole s-au prăbuşit. Molozul de la clădirea Uniunii Camerelor de Comerţ din strada Săridar au blocat trecerea. Turla de la biserica din strada Berthelot s-a prăbuşit. Calea Victoriei, cea mai elegantă stradă, era presărată cu ziduri prăbuşite. Ambasada americană, hotelul Poştei, clădirea ministerului Agriculturii şi cea a Marelui Stat Major, aflat la intrarea în Cişmigiu, erau distruse.
Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%. De asemenea, oraşele Focşani, Galaţi, Mărăşeşti, Tecuci şi Iaşi au suferit distrugeri mari. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. După cutremur Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.
Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/cutremurul-din-1940-cel-mai-mare-din-istoria-romaniei/
