Românii din țară alocă mai puțin de 1% din cheltuielile gospodăriei pentru investiții, dar cheltuie 7% pe băutură și țigări, susține Adrian Vasilescu, consultant strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în timp ce, dintr-o cercetare sociologică prezentată miercuri la BNR și citată de Agerpres, reiese că potențialul de economisire și investiții al celor care lucrează în străinatate este de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Din statistica reiese faptul ca o gospodarie din Romania aloca aproximativ 1% din cheltuieli investitiilor, in care intra case, terenuri, actiuni la bursa si asa mai departe. Curios este ca mai incolo, 5% reprezinta cheltuieli pentru imbracaminte si incaltaminte, iar de 7%, romanii fumeaza si beau”, a declarat miercuri Adrian Vasilescu, in cadrul conferintei „Diaspora si antreprenoriatul – factori decisivi pentru economia romaneasca”.

La randul sau, presedintele fundatiei FLAME, Cristina Dobre, a prezentat o cercetare sociologica referitoare la banii pe care ii castiga romanii care muncesc in strainatate si care nu sunt trimisi in tara.

„Am analizat remitentele, dar si economiile si investitiile acestor romani. In cazul remitentelor, este vorba de 7 miliarde de euro, bani care se indreapta catre Romania anual. In ceea ce priveste economiile si investitiile, noi credem ca este vorba de o suma foarte mare, un capital care ar putea fi foarte bine atras catre tara noastra, respectiv 28 de miliarde de euro”, a explicat Cristina Dobre.

Ea a precizat ca s-a pornit de la estimarea ca cinci milioane de romani traiesc in strainatate, din care 3,5 milioane trimit anual bani in tara.

„Conform EUROSTAT, un roman in Italia castiga net, anual, 19.000 de euro. Am analizat si am ajuns la concluzia ca 9.000 de euro reprezinta cheltuielile curente, prin urmare i-a ramas suma de 10.000 de euro. Din studiul nostru reiese ca un transfer mediu anual este de 2.000 de euro. Deci i-au mai ramas 8.000 de euro care, inmultiti cu 3,5 milioane de trimitatori, ne da un potential total de economii si investitii urias, de 28 de miliarde de euro, suma care nu este canalizata catre Romania. Pe de alta parte rudele celor care lucreaza in strainatate primesc, anual, 2.000 de euro si nu aloca toata suma cheltuielilor, un procent se economiseste. Prin urmare se mai strange un potential de economisire de 2 miliarde de euro. In total, ajungem la suma fabuloasa de 30 de miliarde de euro. Trebuie sa gasim strategii pentru a atrage acest potential in Romania”, a mai spus  Dobre.

Din studiul mentionat mai reiese faptul ca 64% dintre cei intervievati economisesc, insa doar 18% in conturile din Romania, iar restul de 46% in afara tarii. In plus, 62% dintre participantii la studiu spun ca economisesc pentru afaceri.

Ea a precizat ca s-a pornit de la estimarea ca cinci milioane de romani traiesc in strainatate, din care 3,5 milioane trimit anual bani in tara.

„Conform EUROSTAT, un roman in Italia castiga net, anual, 19.000 de euro. Am analizat si am ajuns la concluzia ca 9.000 de euro reprezinta cheltuielile curente, prin urmare i-a ramas suma de 10.000 de euro. Din studiul nostru reiese ca un transfer mediu anual este de 2.000 de euro. Deci i-au mai ramas 8.000 de euro care, inmultiti cu 3,5 milioane de trimitatori, ne da un potential total de economii si investitii urias, de 28 de miliarde de euro, suma care nu este canalizata catre Romania. Pe de alta parte rudele celor care lucreaza in strainatate primesc, anual, 2.000 de euro si nu aloca toata suma cheltuielilor, un procent se economiseste. Prin urmare se mai strange un potential de economisire de 2 miliarde de euro. In total, ajungem la suma fabuloasa de 30 de miliarde de euro. Trebuie sa gasim strategii pentru a atrage acest potential in Romania”, a mai spus Cristina Dobre.

Din studiul mentionat mai reiese faptul ca 64% dintre cei intervievati economisesc, insa doar 18% in conturile din Romania, iar restul de 46% in afara tarii. In plus, 62% dintre participantii la studiu spun ca economisesc pentru afaceri.