O țară de o frumusețe rară, cu tradiții pierdute în negura timpului, România este încărcată de taine. Oare câte dintre secretele acestor pământuri i se revelaseră și lui Brâncuși?

Răspunzându-i Creatorului, care l-a făcut pe om din țărână, Constantin Brâncuși a muncit din răsputeri pentru a descoperi esența lucrurilor, suflul de viață ascuns în pântecele materiei.

Căutările lui l-au dus, în mod implacabil, către tradițiile românilor, către simbolurile milenare păstrate de un popor cu rădăcinile în Munții Carpați.

Puțini știu că semnificațiile Coloanei Infinitului ar trebui căutate cu mult timp înainte de geto-daci…

E uimitor să descoperim că tradiția precreștină a stâlpului funerar care a inspirat Coloana Infinitului, încă se păstrează vie în Transilvania, după mii de ani. Forța tradiției face ca astăzi, să descoperim în cimitirul creștin ortodox al satului Loman din județul Alba, peste 50 de stâlpi funerari cu origini precreștine. Ceea ce surpinde cel mai mult este faptul că există morminte fără cruci, doar cu stâlpi funerari, și că familiile de aici păstrează și acum această tradiție de înmormântare.

Printre stâlpii funerari pe care i-am cercetat în cimitirul din satul Loman am descoperit cu uimire unul aproape identic cu opera lui Brâncuși. Să se fi inspirat marele sculptor și de aici, după cum spun oamenii locului?

Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume, stâlpul funerar, transformat de Brâncuși în Coloană a Infinitului, ne vorbește despre veșnicia sufletului, cea în care au crezut și geto-dacii!

Scenariul și regia: Daniel Roxin