Laurențiu Barbu
S-a născut la Iaşi în 1883. A urmat cursurile Liceului din oraş şi apoi a ales să studieze la Petrograd, în Rusia, două facultăţi în paralel: Facultatea de Matematică şi Facultatea de Ştiinţe Tehnice, obţinând titlul de licenţiat în matematică, precum şi cel de inginer mecanic. Dorinţa de a se perfecţiona în domeniul ştiinţelor tehnice, îl aduce pe tânărul absolvent în Franţa, unde se înscrie la Universitatea de la Sorbona, sub numele de Georges de Bothezat, pentru a-şi suţine doctoratul. Îndrumătorul său de diplomă a fost profesorul Paul Painleve (1863-1933), cunoscut pentru studiile sale în domeniul mecanicii clasice şi al teoriei relativităţii.
Gheorghe Botezatu alege ca temă pentru lucrarea de doctorat un subiect din domeniul aeronauticii ”Etude de la stabilite de l’aeroplane”. Susţine cu success teza în 1911, devine doctor în inginerie şi se întoarce în oraşul natal unde devine profesor la Universitatea din Iaşi. A continuat să cerceteze domeniul aviaţiei devenind celebru pentru elaborarea teoriei generale a elicei propulsive, bazată pe calcule originale efectuate de el. Este recunoscut şi pentru dezvoltarea teoriei elicopterului.
Datorită acestor cercetări, ajunge profesor la Universitatea din Dayton, statul Ohio din SUA în anul 1920, unde va rămâne până la moarte (februarie 1949). Folosind resursele universităţii americane, între anii 1921-1922 construieşte un elicopter proiectat după o concepţie originală.
“Înaintea lui, Traian Vuia a adus de asemenea contribuţii esenţiale la progresul zborurilor verticale. Aparatul realizat de inventatorul Gheorghe Botezatu avea patru elice portante, montate pe un şasiu cruciform de aluminiu. Elicele erau acţionate de un motor rotativ Gnome-Rhone, de 170 CP. Greutatea aparatului era de 1650 kg. Primul zbor al acestui elicopter s-a efectuat la 12 octombrie 1922 la Dayton. Al doilea zbor a avut loc după aproximativ o lună, la 19 ianuarie 1923, cu două persoane la bord. Deşi rezultatele au fost consemnate de presa mondială ca foarte bune, din lipsă de fonduri, experienţele au fost sistate.” (icr.ro)
Inginerul român a continuat să studieze şi să construiască un alt elicopter, al cărui indicativ a fost GB5, care aşa cum este consemnat în volumul “Istoria aeronauticii”, publicat la Paris în 1932, era “cel mai perfecţionant elicopter din epocă”.
Pe de altă parte,NASA a folosit calculele profesorului dr. ing. Gheorghe Botezatu, rezultate dintr-o serie de cercetări teoretice privind mai multe trasee pentru un vehicul cosmic, care s-ar deplasa pe ruta Pământ-Lună. Aceste calcule au ajutat NASA la pregătirea programelor Apollo, programe de cercetare pentru spaţiul cosmic.
Românii l-au uitat, iar americanii îl consideră unul dintre cei mai importanţi inventatori ai lumii.
