Laurențiu Barbu
În 4 aprilie 2018 s-au împlinit zece ani de când Palatul Parlamentului din Bucureşti a fost inclus în Cartea Recordurilor ca cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă din lume, cu o suprafaţă totală de 330.000 de metri pătraţi, cea mai masivă şi cea mai scumpă clădire din lume. Alina Stănuţă reface acum istoria edificiului, de la proiect până în zilele noastre.
Construcţia clădirii a început în 1984, după ce Nicolae Ceauşescu a ordonat reconstrucţia Bucureştiului, inspirat de o vizită făcută în Coreea de Nord, potrivit Rador. Clădirea a fost construită cu materiale aproape înîntregim româneşti, printre care 1.000.000 de metri cubi de marmură, 550.000 de tone de ciment, 700.000 tone de oţel, 2.000.000 milioane de tone de nisip sau 3.500 de tone de cristal.
Întreaga construcţie este rezultatul efortului a peste 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi în perioadele de apogeu.
De asemenea, între anii 1984-1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie. Deşi proiectul iniţial avea 80.000 de metri pătraţi, Casa Poporului a avut o arie desfăşurată de cinci ori mai mare.
Dincolo de multe cifre, clădirea a găzduit de-a lungul anilor evenimente politice de marcă: Summit-ul NATO din 2008, Conferinţa ONU pentru Tineret, Forumul Mondial al Femeilor Francofone, Adunarea Parlamentară a OSCE sau Adunarea Parlamentară a NATO. Lideri politici din întreaga lume i-au trecut pragul. Printre ei, fostul preşedinte american George Bush şi liderul de la Moscova, Vladimir Putin. Numărul vizitatorilor este în creştere de la an la an. Cei mai interesaţi din clădire sunt turiştii din Israel, Italia şi Spania.
Citește mai mult: http://www.rador.ro/2018/04/04/fragmente-din-istoria-palatului-parlamentului-la-zece-ani-de-cand-a-fost-inclus-in-cartea-recordurilor/
