Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, marţi dimineaţa, în cadrul unei întâlniri cu Diaspora la Cotroceni, despre viitorul românilor plecaţi la muncă sau la studii în străinătate.

Preşedintele a declarat că Diaspora românească este o adevărată valoare pentru ţară, adăugând că şi-ar dori ca românii să nu mai plece din cauza nevoilor, ci doar pentru că aşa aleg.

„Vorbim de multe ori despre pierderea pe care o reprezintă plecarea românilor în străinătate. Într-o altă abordare, însă, putem să vedem şi oportunitatea oferită de prezenţa unei diaspore puternice peste hotare. Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat. Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul şi din afara graniţelor”, a spus Iohannis, marţi, la dezbaterea „Diaspora românească – vector de dezvoltare”, organizată la Palatul Cotroceni.

El a adăugat că un nou cadru, în care atenţia faţă de diaspora să devină o prioritate naţională, va trebui transpus în politici publice, programe şi proiecte.

„Românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu le-ar fi avut în ţară. Acestea reprezintă un capital preţios, ce poate fi valorificat în mod inteligent. Fie că vorbim de specialişti demni de Premiul Nobel, de români care excelează în profesiile lor şi în activităţile lor, care muncesc cu onestitate, românii din străinătate au ceva util de oferit ţării. Ei vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar şi ‘civic’, având experienţa de a trăi în democraţii consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public”, a declarat şeful statului.

El a subliniat că numărul românilor care se va întoarce în ţară va creşte pe măsură ce abordarea statului se va schimba în cazul lor.

„A doua constatare, pe care o fac cu regret, este că prea puţini români au planuri concrete de întoarcere în ţară. Sunt convins că numărul lor va creşte pe măsură ce se schimbă abordarea statului faţă de cetăţenii săi, dar expertiza lor poate fi valorificată şi pusă în slujba dezvoltării României chiar de acolo unde trăiesc ei acum”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a propus gândirea unor modalităţi în care pot fi puşi în contact specialiştii români din străinătate cu cei rămaşi în ţară pentru conectarea proiectelor antreprenoriale sau de cercetare, prin care se poate facilita accesul la resurse şi crea punţi de legătură cu instituţiile publice.

„Putem valorifica ingeniozitatea şi creativitatea românească şi beneficia cu toţii de transferul de idei şi de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers”, a spus el.

Preşedintele Iohannis a indicat că pentru a răspunde aşteptărilor românilor de a se conecta cu ţara şi de a le oferi un acces prietenos la serviciile statului, se pot crea cât mai multe instrumente online – de la informaţii disponibile în reţea la cursuri şi programe educaţionale şi antreprenoriale sau incubatoare virtuale.

„România nu îşi permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl reprezintă concetăţenii noştri din afara graniţelor. Ei sunt nu doar ambasadorii sufletului românesc şi purtătorii de mesaj ai culturii şi obiceiurilor noastre, ci au demonstrat şi spirit antreprenorial prin însuşi destinul pe care l-au ales. Ei sunt surse de proiecte şi investiţii, de cercetare sau de schimburi artistice şi culturale. Pe scurt, sunt vectori de dezvoltare şi modernizare pentru ţară”, a adăugat şeful statului.

Banii trimişi anual acasă, potrivit preşedintelui, fac din românii de peste hotare un „adevărat investitor şi generează o parte importantă din creşterea economică”.

„Avem datoria să le oferim mai mult, şi anume oportunităţi concrete pentru a-i atrage să-şi investească productiv talentul şi resursele înapoi acasă”, a susţinut Iohannis.

Şeful statului a precizat că românii de peste hotare sunt „importanţi factori de influenţă în ţările gazdă”.

„Proiecţia României în lume depinde în mare măsură de prezenţa, vorbele şi acţiunile fiecăruia dintre ei. În acest fel, se creează o impresie mai vie şi mai durabilă despre România decât prin orice alt instrument de comunicare elaborat de stat. Imaginea României în lume nu vine doar din realitatea de pe teren, de aici din ţară, ci şi din cum este ea tradusă de fiecare dintre cei plecaţi. În acest sens, doresc să salut efortul oamenilor de afaceri care, în mod voluntar, s-au mobilizat, cutreierând diaspora, pentru a prezenta oportunităţile disponibile în România”, a declarat el.

Şeful statului a anunţat că Guvernul va propune o foaie de parcurs care să reflecte importanţa strategică acordată diasporei şi a remarcat „atenţia purtată” informării cetăţenilor despre votul prin corespondenţă.

„Ştiu că sunt câteva iniţiative ce se pregătesc deja şi, la coagularea lor, le voi supune discuţiei cu înşişi beneficiarii lor, românii care trăiesc astăzi peste hotare. Astfel, Consiliul Consultativ promis Diasporei va face un prim pas pentru a-şi îndeplini misiunea”, a arătat el.

Iohannis îşi doreşte ca prezenţa românilor peste hotare să fie o chestiune de alegere, nu una de necesitate, context în care a propus realizarea unui parteneriat cu aceştia.

„Propun românilor din afara graniţelor un parteneriat bazat pe încredere şi scop comun: transformarea României într-un stat prosper şi puternic”, a mai declarat el.

Totodată, premierul Dacian Cioloş, prezent şi el la întâlnirea de la Cotroceni, a declarat că Diaspora trebuie privită ca pe o parte a României, nu doar o prelungire a acesteia.

„Vorbesc ca şi unul care în ultimii 20 de ani, cam o treime i-am petrecut în afara ţării, însă am fost mereu conectat la toate transformările pe care România le-a cunoscut. Diaspora românească e prea importantă pentru a o considera ca pe o simplă prelungire a ţării. Diaspora e parte a României. A devenit nu doar o forţă intelectuală, când au plecat mai ales cei care au decis să nu împărtăşească anumite valori promovate de conducerea statului de după Război. Diaspora românească e o forţă economică, după migraţia masivă, mai ales în perioada aderării României dar şi după. Avem o diasopră care este într-un anumit fel şi o imagine a structuriii societăţii româneşti”, a spus Cioloş.