Preşedintele României, Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea votului prin corespondenţă care se va aplica începând cu alegerile parlamentare din 2016, însă doar în cazul acestui tip de scrutin. Actuala formă a legii nu prevede aplicabilitatea şi pentru alegerile europarlamentare şi prezidenţiale.

Liderul de la Palatul Cotroceni a fost de acord cu actuala formă a legii votului prin corespondenţă şi a promulgat actul normativ. „Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume“, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Camera Deputaţilor a adoptat la 28 octombrie, pe repede-nainte, legea votului la distanţă, într-o formă lacunară, pentru că aşa a dictat interesul politic. Votul prin corespondenţă va fi aplicabil doar pentru alegerile  parlamentare, iar votanţii nu se vor putea înscrie online, ci doar la ambasade şi consulate.

Dacă forma proiectului de lege care a ajuns la Senat prevedea aplicabilitatea legii pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, forma adopată de Camera Deputaţilor  prevede că votul la distanţă e aplicabil doar pentru parlamentare.

Reprezentanţii PSD, cel mai puternic grup parlamentar din Camera Deputaţilor, au fost cei care au propus acest amendament. „Vreau să vă anunţ că acea Comisie de cod electoral rămâne în funcţiune şi de săptămâna viitoare îşi reîncepe treaba.Vreau să vă spun că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare vor fi gata şi completările legii“, a asigurat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor. La aproape trei săptămâni de la adoptarea legii nu se ştie nimic de reluarea activităţilor comisiei.

De asemenea, Dragnea n-a explicat la acel moment de ce alegerile europarlamentare şi prezidenţiale au fost scoase din forma finală a legii, în condiţiile în care se regăseau în forma iniţială a legii. „Putem să ne respectăm angajamentul pe care l-am luat acum trei săptămâni când am luat preşedinţia Comisiei”, a subliniat Dragnea. De fapt, acesta a fost scopul PSD: să se laude că a promovat votul prin corespondenţă, fără a conta forma legii.

De asemenea, în actuala formă, membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale. Ceea ce nu explică legea şi a fost criticat de organizaţiile non-guvernamentale este modul cum poate fi urmărit traseul buletinului de vot, de la momentul în care acesta e trimis de elector prin poştă, spre secţia de vot.

Două sesizări privind Legea votului prin corespondenţă,una înaintată de 30 de senatori şi o alta formulată de 50 de deputaţi, au fost depuse la CCR la scurt timp după adoptarea actului normativ. Însă, CCR a decis miercuri, cu unanimitate, că este constituţională legea privind votul prin corespondenţă. CCR a respins obiecţiile de neconstituţionalitate formulate faţă de Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, dar şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Paşii pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă

Primul pas, înscrierea în Registrul electoral, care poate fi făcută în astfel: prin cerere scrisă, datată şi semnată, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate.

Primele alegeri la care diaspora poate vota prin corespondenţă vor fi cele parlamentare, programate pentru toamna anului viitor. De aceea, românii care se gândesc să opteze pentru votul la distanţă trebuie să se înregistreze „între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri parlamentare generale şi data de 30 iunie a aceluiaşi an“.

Ce conţine „pachetul electoral“

Apoi, în preajma alegerilor, votantul care s-a înregistrat va primi prin poştă, cu confirmare de primire, un „pachet electoral“, format din documentele necesare exercitării dreptului de vot. Acestea sunt: „a) un plic  exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;  b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz;  c) certificatul de alegător; d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot; e) buletinul de vot prin corespondenţă“.

După ce destinatarul semnează că a primit pachetul electoral, nu mai poate vota la secţie, ci neapărat la distanţă. Aici apare o hibă a legii. „În proiect nu este specificat clar ce se întâmplă dacă te-ai înregistrat şi ai solicitat un buletin de vot, dar nu l-ai primit“, spune Septimius Pârvu, expert electoral la ONG-ul ExpertForum. Conform proiectului, se deduce că, atât timp cât nu confirmi primirea buletinului de vot,  rămâi în continuare în listele electorale de la secţiile de votare, deci ai putea să votezi la consulat sau la ambasadă. Însă acest lucru doar se deduce, nu este specificat printr-un articol de lege.

Votul

Iată care sunt paşii procedurii de vot la domiciliu, aşa cum sunt ei stipulaţi în lege: 1. alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. 2. Alegătorul completează olograf rubricile din certificatul de alegător şi-l semnează olograf. 3. Alegătorul introduce plicul interior sigilat, certificatul de alegător, precum şi exemplarul original al cererii de înregistrare ( dacă s-a înregistrat online) în plicul exterior, pe care îl sigilează. „Plicurile exterioare care nu conţin certificatul de alegător sunt anulate“, spune, clar, legea.

Plicul exterior este cea mai importantă parte a pachetului legislativ, dacă privim din perspectiva securizării votului. „Plicul exterior este autoadresat, este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia. Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral competent, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului“, se arată în articolul 10 al legii.

Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală. De aici intervine rolul Poştei. „Ar trebui să se introducă în lege principiul verificabilităţii. Să ştim în orice moment unde se află plicul. Pentru asta, Poşta Română ar trebui să aibă un serviciu online unde să poţi urmări permanent plicul“, spune Septimius Pârvu. „Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie. Plicurile exterioare sigilate livrate după expirarea termenului sunt anulate fără a mai fi desigilate“, impune legea. Şi aici legea oferă o portiţă. Nu obligă Poşta să spună clar cu câte zile înainte trebuie depus un plic pentru a ajunge la destinaţie la data impusă. „Este foarte important ce va face Poşta Română. Poate să-mi asigure secretul votului şi să ducă la timp buletinul de vot? Vom vedea cât de eficientă este Poşta“, a adăugat Septimius Pârvu. Chiar şi Comisia de la Veneţia, organism care supraveghează procesele electorale din perspectivă constituţională, avertizează: „Acest fel de votare poate fi permis numai în cazul când serviciile poştale sunt protejate de orice manipulări intenţionate, şi sunt sigure, în sensul că funcţionează eficient“.

Forma în care ajunge plicul la Biroul Electoral este esenţială. „În cazul în care plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior, acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere a plicului interior şi introducerea acestuia în urna de vot“, mai spune legea. Practic, dreptul de vot poate fi pierdut pe drumul dintre casă şi biroul electoral.

În final, procedura se aseamănă cu cea a votului standard: „Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate dacă este cazul la începutul fiecărei zile de activitate“, se arată în lege. Altfel spus, timp de trei zile, pe măsură ce vin plicuri din diaspora, ele sunt introduse în urnă. Apoi, la finalul zilei în care toată lumea iese la urne, duminica, când se închid secţiile de vot, urnele sunt desigilate, se scot buletinele de vot, se numără şi se trec în procesul verbal.