Nu este o întrebare retorică și nici o temă de gândire. Este o întrebare pe care ți-o pui când treci prin orașele în care se încalcă legea și unde indicatoarele, sau plăcuțele de pe clădiri, firmele de la magazine, sunt scrise în maghiară și nu în limba țării în care se te afli, adică în românește.

De ani de zile ne confruntăm cu legi votate de consiliile locale maghiarizate și nimeni nu are nimic de spus, evitându-se recunoașterea unei legi de căpătâi: în România, limba oficială este limba română. Așadar… de ce nu se respectă acest lucru?

Într-un comunicat dat de agerpres în 2010 și preluat de blogul dantanasa.ro, se anunța:

Primarul UDMR Antal Arpad a reușit să își vadă visul cu ochii: Primăria Sfântu Gheorghe nu se va mai afla pe strada 1 Decembrie 1918 ci pe strada Petofi Sandor. La Sfântu Gheorghe, primăria a început în urma cu câteva zile să schimbe plăcuțele indicatoare cu denumirile de străzi, urmare hotărârii din urmă cu cateva luni când consilierii maghiari ai UDMR și PCM din cadrul Consiliului Local Sfântu Gheorghe, au aprobat, la propunerea primarului UDMR Antal Arpad, modificarea denumirilor mai multor străzi din oraș, modalitatea aleasă de primar fiind una ilegală intrucât limba oficială de stat în România este limba română.

Anul acesta în aprilie, blogul activewatch.ro posta:

Civil Elkötelezttség Mozgalom – CEMO (Mișcarea Angajament Civic) a demarat o campanie de promovare a bilingvismului în Târgu Mureș. În acest sens, a confecționat pe cheltuiala sa mai multe plăcuțe bilingve cu numele de străzi și i-a invitat pe proprietarii de clădiri să le amplaseze pe garduri sau pe fațadele acestora.

Doar ca în Târgu Mureș nu doar plăcuțele sunt scrise în maghiară, ci și prețurile la piață, în magazine, la cafenele etc! Apare și limba română… dar pe planul doi!

Acestea ar fi două foarte mici exemple pentru a demonstra folosirea limbii române ca limbă secundară în anumite zone ale țării. Astfel de exemple sunt cu miile și ating și un alt punct grav prin care limba româna este înlocuită nu numai pe niște plăcuțe, ci și în școli, manuale, sau instituții publice.

Întreb din nou: ce limbă se vorbește în România?

Iata că pe 31 august 2015, de Ziua Limbii Române,

deputatul Bogdan Diaconu a depus luni, la Parlament, o inițiativă legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român, prin care se interzice afișarea denumirilor de instituții publice, localități, străzi și locuri din țara noastră în altă limbă decât româna.

anunță agerpres.

Să fie oare acesta un prim pas către normalizarea normalității? Da, într-o țară trebuie respectată limba oficială și trebuie folosită peste tot, indiferent ce și câte minorități se regăsesc într-o anumită zonă. Vă dau un exemplu: care este limba oficială a Statelor Unite ale Americii? Câte minorități sunt în acea țară? Peste tot se folosește limba engleză și rigoarea legii este respectată.

În proiectul de lege propus de deputatul Bogdan Diaconu, se menționează: “este interzisă folosirea sub orice formă în cadru oficial a altor limbi decât limba română, limba oficială a statului român conform Constituției, în instituțiile publice de orice fel, de către autoritățile centrale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și de către serviciile publice deconcentrate și de către angajații de orice fel ai statului român. Ședințele Consiliilor Locale, Consiliilor Județene și orice fel de întâlniri oficiale ale angajaților, funcționarilor și demnitarilor statului român se desfășoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitații străini sau participanții care nu au cetățenia română se asigură traducere oficială.”

Reprezentanții minorităților naționale, mai cu seamă ai celei maghiare, au profitat de Legea 215/ 2001 pentru a izgoni limba oficială a statului român din anumite comunități și a transforma zone întregi în fiefuri care parcă aparțin unui stat străin, încălcând astfel Constituția. Prezentul proiect de lege asigură din acest punct de vedere revenirea la respectarea statalității românești, așa cum este ea definită de Constituție, în așa fel încât românii din zonele în care locuiesc și alte minorități să nu se simtă străini în propria lor țară, iar limba lor amenințată cu dispariția,

se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Vom fi oare, în sfârșit, martorii unor legi corecte? S-au odihnit parlamentarii noștri și revin la locul de muncă (de altfel foarte obositor pentru domniile lor) și vor reuși să voteze și ceva normal pentru această țară?

Mădălina Corina Diaconu
Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/