Laurențiu Barbu
Știați că Marțișorul era format dintr-un șnur împletit alb cu negru în vremurile de demult? Culoarea roșie a început să fie folosită de abia prin secolele XVIII-XIX. 1 Martie este data calendaristică la care iarna ia sfârșit și primăvara își reintră în drepturi. Astfel, Marțișorul, sărbătoare veche de mii de ani, din vremea dacilor, simbolizează moartea și renașterea, întunericul și lumina, bărbatul și femeia. Cei care poartă magicul șnur alb cu roșu se spune că vor fi feriți de boli tot anul, vor avea belșug, noroc și vor fi protejați.
Originile Mărțișorului
In provincia Dacia regasim miticul snur impletit atasat unei monede. Acesta era purtat de catre femei, fetele tinere si copii ca sa atraga sanatatea si norocul. Dacii considerau martisorul o amuleta cu puteri solare si il purtau pana la inflorirea primului copac.
De altfel, pe teritoriul Romaniei, la Schela Cladovei in judetul Mehedinti, au fost gasite coliere cu pietricele de rau vopsite in alb si rosu. Aceste dovezi ale obiceiurilor stramosilor nostri dateaza de acum 8.000 de ani. Albul reprezenta puritatea apei si intelepciunea barbatului, iar rosu – viata, sangele si femeia.
Obiceiuri asemanatoarea sunt intalnite si in Bulgaria, Macedonia sau Albania.
La vecinii nostri, bulgari Martisorul este numit Martenita si se pare ca are legatura cu intemeierea primului hanat in anul 681, la Dunare.
O alta ipoteza, sustinuta de oamenii de stiinta este legata de caracterul latin al acestei sarbatori. Martisorul ar fi aparut in Imperiul Roman, odata cu ziua de Anul Nou, care era celebrata in prima zi a lunii lui Marte, zeul razboiului, dar si al vegetatie. (Dictionar de mitologie, George Lazarescu, Ed.Ion Creanga Bucuresti-1979) O dualitate pe care o intalnim si in culorile snurului, alb-puritate si rosu-sange.
Curiozitati
- Potrivit legendelor firul alb cu rosu ar fi fost tors de Baba Dochia, in timp ce urca cu oile pe munte semnificand cele 365 sau 366 de zile ale anului.
- Cel mai lung martisor din lume a fost realizat din 2015 de locuitorii din Vidin, Bulgaria. Simbolul primaverii are 17 kilometri si a fost omologat de Cartea Recordurilor.
- In Calendarul Crestin Ortodox, ziua de 1 martie este ziua Evdochiei, o femeie din cetatea Samariei. Dupa o viata necinstita, va trece la crestinism, va imbraca straiele monahale si va muri ca un martir.
- In folclorul romanesc exista legenda conform careia Dochia era fata lui Decebal, iar imparatul roman Traian se indragosteste de fata. Vrand sa scape de cuceritorul Daciei, Dochia se refugiaza pe Muntele Ceahlau, iar Zamolxes o transforma in stana de piatra. Un alt mit ne aduce aminte de povestea Dochiei si a casatoriei fiului sau, Dragobete impotriva vointei sale. Nora este trimisa la rau, cu un ghem de lana negru ca sa il spele in apele inghetate pana devine alb. Fata nu izbuteste, mainile sale incep sa sangereze si se gandeste ingrozita ca nu se poate intoarce acasa. Impresionat de durerea fetei, Iisus ii apare in cale si ii da o floare cu care reuseste sa isi indeplineasca sarcina. La auzirea acestei povesti, Dochia, infuriata, va pleca pe urmele primaverii, pe munte, imbracata in 9 cojoace. Rand pe rand, din cauza soarelui puternic va lepada cojoacele, dar vremea se va schimba, iar Dochia va ingheta. Astfel, zilele cuprinse intre 1-9 martie sunt atribuite Babei Dochia, nascundu-se mitul Babelor.
Martisorul in regiunile tarii
In Transilvania, martisoarele sunt atarnate inclusiv la gatul animalelor, la usi pentru a speria duhurile rele. In Banat, fetele tinere se spalau pe fata in ziua de 1 Martie cu zapada topita ca sa fie iubite. In Moldova si Maramures martisoarele sunt daruite baietilor, iar fetele sunt cele care le realizeaza. De abia, in ziua de 8 martie baietii intorc gestul simbolic dandu-le fetelor snurul alb cu rosu. In sudul tarii, in Dobrogea martisorul este pastrat de purtatoare pana la sosirea cocorilor si apoi aruncat in aer, pentru o fericire mare.
Sursa: momenteistorice.ro
