Laurențiu Barbu
Într-o zi de 22 septembrie, în 1955, intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeții”, de Marin Preda. La 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare.
Romanul „Morometii” a aparut in doua volume, primul fiind publicat in 1955, iar cel de-al doilea in 1967, la distanta de 12 ani, fiind nu numai un punct de reper in proza postbelica, ci si o reprezentare de exceptie a satului traditional romanesc din Campia Dunareana, in perioada interbelica si postbelica.
Romanul a fost precedat de 3 nuvele: „Intalnirea din pamanturi”, „O adunare linistita” si „Dimineata de iarna”. Tema predilecta a operei lui Marin Preda (1922-1980) este cea rurala, reprezentata de satul romanesc din Campia Dunarii, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica, satul supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, relatia individului cu istoria, dragostea, comunicarea umana, demnitatea.
De la „Ion” al lui Rebreanu nu se mai scrisese un roman atat de puternic despre lumea taraneasca. Valoarea de exceptie a „Morometilor” consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si in problematica inedita a satului romanesc ante si postbelic, surprins la raspantia dintre doua oranduiri sociale.
Desi nu a scris proza numai despre lumea satului, Marin Preda ramane mai intai autorul romanului “Morometii”, opera fundamentala a literaturii romane in care face explorarea universului taranesc, privit sub incidenta unui destin istoric nefast.
In “Morometii”, autorul abordeaza o tema fundamentala, confruntarea cu una dintre cele mai grave probleme care s-au pus vreodata satului: disparitia civilizatiei rurale traditionale determinata de zguduirile fulgeratoare ale istoriei, un moment tragic din istoria moderna a Romaniei.
Primul volum din “Morometii” evoca o lume in prabusire: ordinea, armonia, linistea, echilibrul se degradeaza. In al doilea volum se destrama nu numai unitatea unei familii, ci si unitatea satului intreg, devenit “o groapa fara fund”, un abis din care isi fac aparitia si apoi dispar fulgerator oameni “noi”, “necunoscuti”, o lume urata, in afara spiritului taranesc.
Sursa: http://www.magicfm.ro/a-fost-odata/355/
