Muzeul Regiunii Porțile de Fier

Pe malul Dunării, într-o regiune cu vestigii de pe vremea războaielor daco-romane, există un muzeu așa cum ar fi util să existe în orice regiune din țară, unde poți vedea exponate legate de toate activitățile specifice zonei, fie că e vorba de acte de cultură sau de activități ale vieții de zi cu zi. Regiunea unde Dunărea străbate munții de piatră, într-un defileu denumit Cazanele Dunării, alături de care s-a construit hidrocentrala Porțile de Fier, leagă România de Serbia prin bătrânul fluviu, dar și Oltenia de Banat.

Locul ales pentru muzeu nu e întâmplător. Chiar în curtea instituției se află un parc în care se văd fundațiile unui castru roman și ceea ce a mai rămas din piciorul podului lui Apollodor din Damasc. Pentru a putea cuceri Dacia, împăratul roman Traian a ordonat construirea aici a celui mai mare pod al antichității, o adevarată minune tehnică, opera renumitului arhitect eleno-sirian.

Podul lui Apollodor din Damasc bătea recordul lumii vechi ca lungime și lățime, fiind și primul pod clădit peste cursul inferior al Dunării. Fără acest pod peste care să-și treacă legiunile, Traian nu ar fi putut cuceri teritoriul dacilor, bogat se pare în aur, în urma exploatării zăcământului de la Roșia Montană. Dimensiunile sale erau impresionante: peste un kilometru lungime, 15 metri lățime și 19 metri înălțime. Picioarele erau din piatră, iar terasamentul era podit din bârne de lemn. Pentru a explica perioada foarte scurtă de construire, de aproximativ doi ani, specialiștii au avansat ipoteza devierii temporare a cursului râului.

După ce l-au terminat în 105 și au cucerit Dacia, tot romanii au fost cei care au și distrus podul de la Drobeta, după retragerea ordonată de împăratul Aurelian în 271. Ei au lăsat în picioare pilonii din piatră, cărămida și ciment, dar au demontat suprafața circulantă din lemn, de teama ”barbarilor” care amenințau imperiul. Cum la cele două capete ale podului existau fortificații, la Drobeta a fost construit primul castru roman de pe teritoriul dac.

Muzeul din Drobeta Turnu-Severin acoperă majoritatea domeniilor cunoașterii: de la istorie (antică și medievală), la secțiunea de etnografie și folclor, la secțiunea tehnico-științifică, artă și știintele naturii.
Muzeul se poate lăuda cu dovezile existenței celei mai vechi așezări umane stabile din Europa, cu o vechime de 10.000 de ani, aparținând culturii Schela Cladovei. Urmează piese ”mai noi”, ceramică locală din neolitic și arme din epoca bronzului, respectiv a fierului. Depășind perioada antică, în epoca medievală în Țara Severinului a existat Cetatea Severinului, punctul central al Banatului de Severin, înființat de regii maghiari.

Un alt personaj important pentru regiune e Tudor Vladimirescu, cel care marchează prin revoluția sa de la 1821, intrarea Țărilor Române în modernitate, născut chiar în județul Mehedinți, într-o casă modestă prezentată în muzeu.

O bună parte din instituția din Turnu-Severin e un veritabil muzeu al satului, în care se regăsesc foarte multe scoarțe oltenești țesute la război, costume populare, vase ceramice, dar și camere întregi decorate în stilul unei case tradiționale din zona Olteniei, la granița cu Banatul.

Sunt prezentate principalele ocupații tradiționale în zonă: creșterea oilor, olăritul, pescuitul, țesutul. O notă absolut unică e dată de încăperea în care sunt păstrate deovezi ale vieții de pe insula Ada Kaleh, scufundată de construcția barajului Porțile de Fier. E vorba de o civilizație aparte, de coloratură musulmană, cu port și arhitectură specifică.

La subsol, muzeul din Drobeta Turnu Severin se poate mândri cu o încăpere plină cu acvarii în care se află practic toate speciile de pești ce pot fi pescuiți din acest sector al Dunării. Nu atât de spectaculoși ca peștișorii tropicali, peștii din Dunăre adunați aici sunt o idee foarte bună de prezentare a specificului local. Nu lipsesc: somnul, știuca, șalăul, carasul, crapul, cega. Aceeași idee, a prezentării speciilor locale de animale se regăsește la etaj, unde sunt împăiate păsări și mamifere care trăiesc în zona Mehedințiului. Printre acestea: pescărușul, vidra, rața sălbatică, ariciul, râsul (lynx), pisica sălbatică, bursucul, potârnichea, broasca țestoasă, lăstunul, vipera cu corn.

O vizită la Muzeul din Drobeta Turnu-Severin e foarte utilă înainte de a vedea alte frumuseți ale locului, cum ar fi Cazanele Dunării de la Orșova, pentru că de aici se pot afla detalii științifice despre bazinul hidrografic al Dunării, despre cazane (sibliacuri), precum și despre flora și fauna zonală.

Pe lângă materialele cu scop didactic care prezintă viziunea științifică asupra Terrei, există în Muzeul severinean și o colecție de artă. Mobilierul palatului care adăpostește muzeul e în stil baroc, Ludovic al XV-lea și al XVI-lea. Pinacoteca muzeului e una cât se poate de prestigioasă, cu tablouri de: Luchian, Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Victor Brauner, Corneliu Baba, Samuel Mutzner, Nicolae Grigorescu, Ion Țuculescu, Theodorescu Sion.

---

Sursa: webphoto.ro