După recunoașterea unirii personale a lui Cuza la sfârșitul anului 1861, s-a trecut la formarea primului guvern unic al Principatelor. Pe 22 ianuarie 1862, la București, sub conducerea conservatorului Barbu Catargiu s-a format cel dintâi guvern unic al românilor. La 24 ianuarie 1862 are loc prima ședință a Adunării unice.

Tot din 24 ianuarie 1862 se utilizează titulatura de România în loc de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”. Iniţiativa nu s-a materializat decât o scurtă perioadă de timp din cauza protestelor otomane și turce. În primele luni ale guvernării lui Barbu Catargiu se iau o serie de măsuri. Este desfiinţată Comisia centrală de la Focșani (14 februarie) și se dorește a fi înlocuită.

În martie 1862 guvernul Barbu Catargiu a prezentat un proiect de lege pentru înfiinţarea unui Comitet Provizoriu de Legislaţie, compus din toţi miniştrii şi dintr-un număr egal de deputaţi, aleşi de adunare, prezidat de primul ministru şi însărcinat cu elaborarea proiectelor de legi. Se desfiinţează ministerele din Moldova, instituindu-se în locul lor ca măsură de tranziţie, directoratele, iar Iaşiul nu mai este capitală.

Barbu Catargiu

Printre legile importante adoptate de cabinetul Catargiu se află legea vânzării sării şi cea a urmăririi veniturilor statului. Atacat de presa de opoziţie deoarece nu dorea lărgirea drepturilor electorale, guvernul Catargiu emite o lege a presei potrivit căreia poliţia presei supraveghea imprimatele „rău famate” şi controla activitatea proprietarilor de chioşcuri. După problema electorală, cea mai intens dezbătută temă şi o sursă de conflict între politicieni era reforma agrară.

Proiectul de lege rurală, întocmit încă din 1860 de Comisia centrală, a fost adus în discuţia Camerei la 25 mai 1862. El nu prevedea împropietărirea pe loturile pe care țăranii le lucrau ci constiutia așa-zisul pământ comunal cuprinzând câte 3 pogoane de fiecare familie. Chiar dacă se autoriza vinderea sau închirierea către ţărani a unor loturi pe moşiile statului şi a instituţiilor publice, acest lucru nu era posibil pe moşiile boiereşti.

Mihail Kogalniceanu

Proiectul menționa apoi ”învoieli libere”, plecând de la ideea că moșierul e stăpân pe terenul său, iar țăranul pe munca lui. În realitate aceste învoieli nu erau libere deoarece țăranul trebuia să ia pământ de la boier pentru a putea subzista, fiind obligat să accepte condițiile acestuia. Proiectul a fost combătut intens de opoziţie.

Mihail Kogălniceanu arăta că proiectul nu ţinea cont de prevederile Convenţiei de la Paris din 1858. Având majoritatea în Cameră, era evident că executivul îşi va impune demersul. Pentru a împiedica acest fapt, opoziția apelează la mase şi convoacă pe 11 iunie o mare adunare pe Câmpia Libertăţii din Dealul Filaretului. Motivaţia era aniversarea revoluţiei de la 1848, însă scopul real era exercitarea unei presiuni care să ducă la căderea guvernului.


Citește mai mult: http://www.istorie-pe-scurt.ro/primul-guvern-unic-din-istoria-romaniei-guvernul-barbu-catargiu/

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!