Laurențiu Barbu
Măreția naturii s-a revărsat din plin asupra Gorjului și a dat locuitorilor acestui județ zone mirifice, care mai de care mai pitorești, între ele remarcându-se zona montană Rânca, prin care Transalpina sau Drumul Regelui, așa cum mai este numită această șosea, șerpuiește necontenit, deschizând în fața privitorului toată măreția munților.
Iubitorii de natură, de liniște, de frumos și de aventură au ocazia să trăiască aici momente unice și să vadă viața … printre nori. O senzație unică în viață, pe care puțini oameni au avut șansa să o trăiască, este reflexia umbrei pe nori, atunci când Transalpina, cel mai înalt drum din țară, te poartă la o altitudine de 2.250 de metri.
Cea mai cunoscută așezare turistică de pe Transalpina, Rânca, este situată la o altitudine ce pornește de la 1.500 de metri și ajunge la 1.750 de metri, la poalele masivului Păpușa, unul dintre platourile Munților Parâng.
Rânca este așezarea turistică situată la cea mai mare altitudine din România, începe pe la 1.500 de metri și se termină pe la 1.750 de metri, are extindere și pe orizontală și pe verticală, rețeaua internă de drumuri de la prima casă la ultima, cu toate drumurile laterale, ajunge undeva la 18 kilometri, este imensă, este un adevărat orășel în vârful muntelui.
Ideea de a construi stațiunea Rânca s-a conturat în 1930, când Banca Populară ”Gilortul” din Novaci a concretizat proiectul lui Dumitru Brezulescu de a construi o stațiune. Pentru început au fost construite șase cabane, cu câte cinci camere fiecare. În anul 1937, cabana centrală din Rânca a fost dată în folosință. Până în decembrie 1989, la Rânca s-au mai construit două cabane, una a OJT Gorj, administrată de către Universitatea din Craiova, și cealaltă a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei.
În anii ’30 au apărut primele case, s-au dezvoltat încet-încet, ajungând la un moment dat cred că la maxim 20, fiecare având o altă utilitate: canton silvic, stație de colectare a laptelui, case de vânătoare și cabană turistică.
De-a lungul ultimilor ani, Rânca s-a dezvoltat surprinzător, aici fiind construite aproximativ 600 de hoteluri, pensiuni, cabane și case proprietate personală. Oferta turistică este astfel foarte variată, iar turiștii pot opta fie pentru hoteluri de trei sau patru stele, fie pentru o cabană sau o pensiune în care să se descurce singuri. Acestea sunt dotate cu bucătărie cu tot ce trebuie și sală de mese, iar oaspeții își pot prepara singuri mâncarea.
În 1989 erau funcționale 5-6 cabane: cabana turistică cea veche, cabana cooperației, un bar al cooperației, o cabană de cercetare a Universității din Craiova, o fostă stație meteo. S-a început după Revoluție ca unele cabane să fie preluate de instituții care să le amenajeze pentru turism. Un exemplu e Cabana Ciuperca, care a fost preluată de Termocentrala Rovinari, ele intraseră toate în degradare, au reușit să investească puțin în ea, nu foarte mult. Prin 95-96 au început să fie depuse cereri pentru căsuțe de vacanță în zonă și probabil de aici a apărut și situația actuală, pentru că, la vremea respectivă, toate aceste cereri au venit din partea unor oameni din zonă, din Novaci, din Târgu-Jiu, care voiau o bucățică pe care să-și facă o căsuță la care să vină la aer curat.
Mii de turiști vin în fiecare week-end în timpul sezonului de iarnă în această zonă, în care, în urmă cu mai bine de 20 de ani, ajungeau doar câțiva schiori.
Rânca dispune în prezent de patru pârtii de schi dotate cu telescaun, o pârtie pentru inițiere în sporturile de iarnă și una amenajată pentru tubing. În Rânca, zonă superbă de iarnă, se practică schi și snowboard, drumeții cu snowmobilul, sunt amenajate poligoane cunoscute pentru zbor liber cu parapanta și deltaplanul, mountain-bike pe cărările montane și cicloturism pe șosea.
De aici cu plecare spre toată zona montană a Gorjului, se pot practica alpinism, escaladă, canioning, rafting, speologie în peșteri și avene. Tot aici se mai practică schiul de tură și schiul off-piste, sunt două variante, schiul off-piste se face cu o singură legătură, ca cea de schi alpin, iar cel de tură se face cu o legătură care culisează pe schi și pe talpa schiului se aplică un material textil, care se cheamă piele de focă generic și cu care se poate urca la deal. Acest sport se practică la o scară mai mică, dar din ce în ce mai mulți turiști își cumpără astfel de echipamente, pentru că oferă senzații mult mai puternice.
Trasee montane
Cu plecare din Rânca sunt 4-5 trasee montane, două coboară către Valea Gilortului și către Valea Galbenului până la Peștera Muierii, din Rânca se continuă drumul pe Transalpina către creasta Parângului, în stânga până la Petroșani sau în dreapta către Munții Căpățânii, cu vârfuri de peste 2.000 de metri, tot timpul pe această creastă se merge la o altitudine de la 2.000 până la 2.500 de metri, cu lacuri glaciare pe partea de nord.
Transalpina (DN 67C), cunoscută și ca ”Drumul Regelui” sau ”Poteca Dracului”, este cel mai înalt drum rutier din România. Situat în Munții Parâng, Carpații Meridionali, drumul de 150 de kilometri leagă Oltenia (regiune din sud) de Transilvania (centru-vest), între localitățile Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Drumul traversează Munții Parâng de la nord la sud și face o paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului.
De la Sibiu, drumul alpin pornește din Jina, de unde coboară pe o distanță de 7 kilometri până la Șugag. De aici începe urcușul. După câțiva kilometri se ajunge la barajul Tău și apoi la barajul Oașa. Transalpina continuă traversând în partea stângă barajul Oașa, mergând apoi până la Obârșia Lotrului.
De la Obârșia Lotrului, aflată într-o vale cu o deschidere foarte frumoasă, sunt mai multe posibilități: se poate merge în stânga spre Brezoi, care se află la circa 60 kilometri, trecând pe lângă Lacul Vidra și apoi prin stațiunea Voineasa, sau în dreapta spre Petrila — 28 de kilometri. Pentru a continua spre Transalpina trebuie mers înainte spre Novaci. De fapt, de abia acum începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpină. Serpentinele se înșiruie una după alta, atingând locuri tot mai înalte: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o dată muntele dispare, iar în față se întinde platoul de pe vârful Păpușa, de unde se coboară în Stațiunea Rânca și apoi la Novaci, unde se termină Transalpina.
În zona Transalpina se găsesc o serie de lacuri glaciare, printre care și lacul Gâlcescu, cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Acesta are 230 de metri lungime, 165 de metri lățime și 3,2 hectare suprafață. Adâncimea maximă este de 10 metri. Se află la o altitudine de 1.950 de metri și este populat natural cu pești. Zona din jurul lacului, declarată rezervație naturală și lacul glaciar Gâlcescu sunt monumente protejate ale naturii.
Sursa: montaniarzi.ro
