ROMÂNIA FRUMOASĂ: TRANSFĂGĂRĂȘAN

Drumul national 7C – Transfagarasan începe în comuna Bascov, Judetul Arges de lânga orasul Pitesti, în directia orasului Curtea de Arges si se termina la intersectia cu drumul DN1 între Sibiu si Brasov, în apropierea comunei Cârtisoara, cu o lungime de 151 km.

Istoric

Transfagarasanul a fost construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceausescu, care a vrut sa asigure un drum strategic peste munti. Inaugurarea având loc în data de 20 septembrie 1974,

Drumul peste Muntii Fagaras, s-a realizat cu eforturi materiale considerabile si cu pretul multor vieti de solda?i si muncitori care au contribuit la constructia lui. Oficial se vorbeste de 40 de oameni decedati pentru ca acest drum sa strabata muntii, dar oameni care dupa 35 de ani mai sunt în viata vorbesc de sute de vieti omenesti pierdute. Raspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: Numai la baraj au murit vreo 400 de baieti.

Traseu

Pornit din comuna Bascov, dupa 61 km dincolo de comuna Arefu începe portiunea asa numitului Transfagarasan, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Transfagarasanul (de la prefixul „trans-” + Fagara?) face parte din Drumul National 7C (DN7C) si este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit si “drumul din nori”, care leaga regiunea istorica a Munteniei cuTransilvania.

Drumul construit peste Mun?ii Fagara?, cel mai înalt lant muntos din România, care face parte din Carpa?ii Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lînga Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfagarasanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România dupa soseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Mun?ii Parâng.

Primul segment al Transfagarasanului trece prin fata hidrocentralei de la Vidraru amplasata subteran în masivul Cetatuia. De aici, în apropierea ceta?ii Poenari, drumul urca pe serpentine si viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leaga Muntii Pleasa si Vidraru. Trecând barajul, drumul continua în partea stânga de-al lungul lacului Vidraru pîna la începutul acestuia. În continuare drumul începe sa urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, pîna la partea sudica al tunelului de la Capra la Bâlea Lac, unde cu o lungime de 887 m strabate Muntii Fagaras. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înaltime de 4,4 m, 6 m latime si un trotuar cu o latime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legatura cu partea nordica a Transfagarasanului.

În partea nordica a drumului, dupa Tunelul Bâlea Transfagarasanul trece prin rezervatia naturala Golul Alpin si Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abrupta în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascada în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, si se afla la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M.

În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie pâna în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru si kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascada), când Transfagarasanul este închis circulatiei rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascada” din apropierea cascadei Bâlea.

Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfagarasanului, este cuprins între Lacul Bâlea si Bâlea Cascada pe o lungime de 13 km. De la Bâlea Cascada pîna la intersectia cu drumul DN1 sau si drumul european E68 în apropierea comunei Câr?i?oara, mai sunt 21 km.

Transfagarasanul trece peste 830 pode?e, 27 viaducte; pentru constructia lui a fost necesar sa fie dislocate mai multe milioane de tone de roca; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamita,[2] din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea si multe alte materiale de constructii.

Regim de circulatie

Zona montana înalta a DN7C este deschisa pentru circulatia rutiera doar în perioada iulie-octombrie a fiecarui an, întrucât drumul este înzapezit pe timp de iarna, iar dezapezirea lui este nepractica. Iarna, pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar pâna cel mult la cabana Capra (kilometrul 104 – Piscu Negru, judetul Arges)), iar pe cel nordic pâna la Bâlea-cascada (kilometrul 131). Chiar si în timpul verii, traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje, iar limita de viteza este impusa la 40 km/h.

Bibliografie: “Epopeea Transfagarasanului” de Romulus Lal, edit. Scrisul românesc, Craiova 1975

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!