A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşti este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o planta numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Tradiții, obiceiuri și superstiții în a treia zi de Paște

1. Cea de-a treia zi de Paște, numită și Marțea Luminată, este zi nelucratoare. Astfel, oamenii nu au voie să spele, să calce și, de asemenea, nu se face curat.

2. În zonele rurale, în cea de-a treia zi de Paște, femeile dau de pomană pască și vin roșu.

3. În această zi se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț, sfințit în biserică în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Cel de-al doilea Agneț va fi uscat și sfărâmat după o rânduială specifică. După sfărâmare, acesta este așezat într-un chivot și pus pe Sfânta Masă din Altar. Agnetul este folosit pe parcursul anului pentru a împărtăși bolnavii sau personele care, din motive serioase, nu pot ajunge la biserică.

4. În această zi, precum și în celelalte zile până la Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică.

5. În cea de-a treia zi, precum și în celelalte zile din Săptămâna Luminată, nu se fac parastase.

6. Potrivit orânduielilor bisericești, preoții nu vor cîți Psaltirea în această zi și nici în celelalte zile ale Săptămânii Luminate.

7. Slujbele de înmormântare din această zi, precum și cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor fi făcute după o rânduială specială. Slujbelor înmormântării le vor luă locul slujbele Învierii. Cântările din cadrul acestor slujbe vorbesc despre trumful vieții asupra morții.

8. Începând cu prima zi de Paște și până la Înălțarea Domnului, în cadrul Liturghiei se va cântă „Axionul Păștilor”, „Ingerul a strigat”. De asemenea, credincioșii vor folosi ca formă de salut cuvintele „Hristos a înviat!” și li se va răspunde cu „Adevarat, a înviat!”.


Sursa: telegrafonline.ro

Articole recomandate!