Sărbătoare în ajun de Sfântul Andrei

Această lună este marcată de marea sărbătoare a Sfântului Andrei, însă, o altă sărbătoare importantă îi pregătește pe creștinii ortodocși.

Pe 29 noiembrie românii își îmbracă sufletul în har, bucurându-se de o zi de mare sărbătoare chiar în ajun de Sfântul Andrei. În această zi sunt sunt pomeniţi în calendarul creştin orthodox Sfinţii Mucenici Paramon şi Filumen.

Sfântul Mucenic Paramon a suferit moarte martirică în timpul împăratului Decius (249-251), precum și Sfântul Mucenic Filumen care a fost omorât de evreii fanatici în 1979.

În ceea ce-l privește pe Sfântul Mucenic Paramon, acesta a dus o viață grea. Persecuţia declanşată de Decius (249-251) împotriva creştinilor a fost una dintre cele mai aspre din Imperiul Roman. În această perioadă, într-o regiune din zona de răsărit a imperiului, au fost întemniţaţi 370 de creştini, care au fost duşi la templul zeului Poseidon şi obligaţi să jertfească idolului. Dar n-au putut fi înduplecaţi, nici cu îmbunări, nici cu îngroziri.

Trecând prin acel loc şi văzând atâta mulţime de mucenici pregătiţi pentru moarte, Sfântul Paramon a venit în faţa templului şi a strigat mirându-se că atâţia drepţi, fără de vină, sunt omorâţi de guvernator pentru că nu se închină idolilor lui celor muţi şi fără de suflet, după care şi-a continuat drumul liniştit.

A fost ajuns din urmă de către slujbaşi imperiali, care, prinzându-l, l-au supus chinurilor. După multe schingiuiri, a fost străpuns cu suliţe, primind astfel cununa muceniciei. I-au urmat şi cei 370 de creştini, înjunghiaţi după ce au fost mult chinuiţi lângă templul păgân.

Sfântul Paramon și-a ridicat mâinile în aer, privind spre templu și a strigat: „O, cât de mulți drepți sunt înjunghiați fără vină, de necuratul voievod, pentru că nu se închină idolilor lui celor fără de suflet și muți”, apoi a mers mai departe. Guvernatorul s-a înfuriat și a poruncit să fie ucis în chinuri groaznice.

A fost prins și i s-au înfipt trestii prin limbă. Tot corpul a fost înjunghiat apoi cu trestii și tras în sulițe. Sfântul și-a dat astfel duhul în mâinile Domnului, primind coroana muceniciei alături de cei 370 de creștini. Și ei au fost torturați și omorâti pentru credința lor.

Brumar, cum e numită în tradiţia populară, luna noiembrie vine cu temperaturi mai scăzute, cu nopţi mai lungi (de 14 ore) şi cu zile scurte (de doar zece ore – partea de zi iluminată de Soare).

Denumirea lunii noiembrie derivă de la cuvântul „novem” care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.

Luna noiembrie este numită în popor şi „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

Prima săptămână a lunii noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie). În Transilvania, se făcea ”turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii separaţi de oi). Dacă turta cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.