Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

Situată în judeţul Alba, localitatea RIMETEA se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. RIMETEA  s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul rămâne cu denumirea de RIMETEA, deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

Cu o poziţie naturală privilegiata, RIMETEA  este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea
Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.
RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2

Comuna RIMETEA se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

 

RIMETEA, satul cu case albe și ferestre verzi

rimetea1a

Localitatea RIMETEA din judeţul Alba are o arhitectura unică, de secol XIX. Casele albe cu ferestre verzi, neschimbate de peste 100 de ani, sunt mai puţin cunoscute romanilor, însă reprezintă un punct de atracţie pentru turiştii din străinătate.

Când ajungi la Rimetea ai impresia ca ai intrat intr-o alta lume. Dintre cele aproximativ 300 de case, mai bine de jumătate sunt albe, păstrând arhitectura secolului XIX.

RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA4

Si actorul britanic Jeremy Irons a fost impresionat de frumuseţea localităţii RIMETEA, spun localnicii.

Un arhitect UNESCO a ajuns aici in 1999 si, fermecat de ce-a văzut, a propus localitatea pentru a intra in Patrimoniul Mondial. În fiecare an, localnicii primesc sume de bani de la cetăţenii unui sector din Budapesta pentru a-şi improspata faţadele caselor si pentru a le păstra stilul autentic. Localnicii se consideră norocoşi ca pot beneficia de pe urma turismului, neavând altă opţiune de a câştiga un bănuţ.

RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA5

Satul RIMETEA, unic în România din punct de vedere al arhitecturii

În urma cu aproape 150 de ani, satul RIMETEA a fost in pericol sa dispara. Un incendiu puternic a distrus toate casele si, ca prin minune, minerii de aici au reuşit sa le reconstruiască.

Din evul mediu pana in anul 1876, localitatea a făcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieşului. In cele opt secole de locuire neîntrerupta, Rimetea a cunoscut mai multe perioade antagonice, oscilând de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraş infloritor in secolele XVII-XVIII si având parte de un lung declin de la sfârşitul secolului al XIX-lea pana la sfârşitul secolului al XX-lea, cand reajunsese un sat oarecare de la poalele Muntilor Apuseni.

RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA1

Incepand cu anii 1996-1997, localnicii din RIMETEA au inceput sa-si valorizeze patrimoniul arhitectural (in principal casele construite in secolele XVII-XIX), sa puna pret pe renovarea patrimoniului in defavoarea inlocuirii vechilor edificii cu altele noi, sa se mandreasca cu el si sa invete cum sa-l pastreze nesufocat de noile interventii urbanistice.

case-traditionale-din-rimetea

In octombrie 2000, Oficiului National al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zona arhitecturala si urbana protejata.

Să urmărim acest material video!

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!

1 COMENTARIU

  1. da un loc rupt de lumea reala,un loc minunat parca din povesti si un reportaj realizat foarte frumos locurile moderne din ziua de azi parca nu au viata parca e ceva artificial nu stiu pur si simplu nu-mi place cum si ce repede sa schimbat lumea din 1989 pana acum

  2. Localitatea e foarte frumuoasa,acest video ,bine facut,descrie o localitate turistica putin cunoscuta. As vrea sa fie mediatizata mai mult.Multumesc

  3. Rimetea,cea mai ” bogată “și frumoasă comună cu oameni minunati si gospodari ,primitori si cu frica de D-zeu . Ma mandresc cu comuna mea natala, sunt mandra ca am copilarit in aceasta comuna minunata.

  4. Poze deosebite,dar lipsesc pozele din muzeul din sat,pozele despre portul popular specific si unic din sat,despre mobilierul pictat si cusaturile unice ale zonei!!

  5. Satul este comuna si are in componenta satul Coltesti unde se afla conacul secuiesc , conac la care poti mânca un gulaș mai bun decât in toată Ungaria . Si ce-am observat : maghiarii de aici vorbesc corect românește .

  6. Spuneţi, fraţilor, că populaţia din RIMETEA a fost, preponderent, maghiară! Spuneţi că, fără doar şi poate, convieţuirea maghiarilor cu românii a dus la ceea ce, astăzi, numiţi “minune arhitectonică”. “Localnicii” – cum îi numiţi, sunt un exemplu a ceea ce a însemnat dezvoltarea civilizaţiei transilvane, multietnice, în care am “învăţat” unii de la alţii!!! Nu mă credeţi? Priviţi firmele şi reclamele bilingve de pe uliţele satului!

  7. Cind in urma cu vreo sapte opt ani am vizitat acea zona mi-a placut cred ca acum e pusa in valoare cu mult mai bine ori cum este foarte frumos

  8. Am trecut pe acolo prin anii 70 cu bicicleta venind de la Oradea spre Petrosani. Incepind de la Buru intri intr-un peisaj mirific. Imi amintesc chiar de acest sat unde am cumparat lapte proaspat pe care l-am fiert la ceaun citiva km mai sus unde ne puseseram corturile.

  9. Falsificarea istoriei este un lucru dezgustator. Nu este adevarat ca “s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. Prima atestare documentara al acestui sat maghiar este din 1257 cu denumirea de “Toroczko”.

  10. Sa facem deosebire intre identitate si apartenenta teritoriala. Satul Torockó (romaneste Rimetea) care in totalitate a fost construit de unguri, apartine azi de Romania, dar romanii nu pot sa se identifice cu acest sat, deoarece n-au contribuit cu nimic la intemeierea lui.

  11. Identitatea romaneasca? (vezi titlul articolului). NU! Proprietatea romaneasca! Satul Torockó a fost intemeiat de maghiari cu sute de ani in urma, dar teritorial apartine azi de Romania. Biserica ortodoxa construita recent in sat nu indica nici o identitate romaneasca!

  12. Vedeti ce fac fondurile europene si un primar cu putere de convingere? Am trecut adesea prin sat. E o placere sa-l vezi la exterior. Dar interioarele contrazic exterioarele. Oameni moderni, oameni harnici. Felicitari!

  13. Fie ca sunt maghiari ,sasi romani sau de alta etnie locuitorii acestei localitati din Romania merita RESPECT DIN PARTEA TUTUROR !FELICITARI DIN TOATA INIMA !!

  14. Rimetea/Torockó Jud Alba

    “Este prima localitate rurală din România care a fost distinsă din partea Comisiei Europene, în 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic. Până în prezent, Rimetea este singura localitate din țară care a primit acest premiu.”

    RO: Localitatea medievală este menționată pentru prima dată în 1257 cu numele de Toroczko (Trascău) și devine în curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu și a meșteșugului fierăritului, Rimetea devine oraș. Dacă în secolul al XV-lea exista o singură fierărie în care se produceau unelte agricole, două secole mai târziu (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII și în prima jumătate a secolului al XVIII), exploatarea minereului și prelucrarea fierului ajungeau la apogeu. În anul 1716, datorită celor 16 cuptoare de topit minereu și celor 16 ciocane hidraulice, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania iar uneltele agricole produse aici erau cele mai renumite din principat și din estul regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în piețe importante, precum Brașov, Bistrița, Arad și Debrețin. Concurența topitoriilor din Hunedoara și Reșița (care s-au dezvoltat foarte mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) și scăderea rezervelor de minereu (care au fost epuizate în secolul al XIX-lea) au determinat decaderea totala a fierăritului în Rimetea și alunecarea localității în ruralitate.
    Demografie, in anul 1910 din 1512 localnici 1343 maghiari, 136 romani , 7 germani. In anul 1992 din 1343 localnici 1241 maghiari, 128 romani, 24 romi

    HU: 1257-ben Toroczko néven említik először. Vára a keletre emelkedő Székelykő 1117 m-es nyugati Várkő nevű csúcsán állott, ma csak csekély alapfalai láthatók. Helyén egykor római castrum állt. A várat a tatárjárás előtt az Ákos nembeli Toroczkai család építette. 1241-ben a tatárok teljesen elpusztították. Mivel az ostrom alól kézdi székelyek mentették fel, a király 1257 és 1272 között a várat nekik adta. 1285-ben a kijavított várat sikeresen védték meg a tatárok ellen.
    A tatárok és a kunok betörései miatt meggyérült magyar lakosság mellé németeket is telepítettek. III. Endre 1291. évi oklevele azért érdekes, mert a tordai Sóaknán kívül megemlíti, hogy Toroczkó szabad hospesei a felső-ausztriai Eisenwurzenből telepedtek ide.
    1514-ben a parasztsereg elfoglalta. 1702. november 17-én Rabutin, 1704. március 15-én Tiege labanc csapatai rabolták ki a várost. Őrtornya 1864-ben még ép volt, de 1874-ben már rom, azóta pusztul. A hegy oldalában számos barlang található, ahol a lakosság veszély esetén meghúzódott.
    1910-ben 1512 lakosából 1343 magyar és 136 román volt. A trianoni békeszerződésig Torda-Aranyos vármegye Torockói járásának székhelye volt. 1992-ben társközségével együtt 1393 lakosából 1241 magyar, 128 román és 24 cigány volt.
    1999-ben Torockó Europa Nostra-díjat kapott a kulturális örökség megőrzéséért.

  15. Românii și maghiarii culți se respectă reciproc, se stimează și sunt prieteni sinceri și de de mare valoare, care au trecut prin istorie și au ajuns la noi așa cum îi vedem pretutindeni, realizând lucruri cu adevărat durabile.Semidocții și cei cu mintea închisă, se bârfesc și se urăsc.Pe aceștia- fie că sunt români sau maghiari-eu îi disprețuiesc, pentru că nu au nici un fel de merit cultural sau uman.Dacă voi avea timp, voi scrie și voi demonstra logic nimicnicia lor.
    Sunt încântat că în România există și sunt aduse la cunoștința oamenilor asemenea realități .

  16. Nu pot sa uit minunatia acestor locuri de bastina a mamei mele…unde-mi petreceam vacantele de vara …multumesc realizatorilor acestui videoclip .

  17. Nu vedeti ca nu au asfalt? Se presupune ca nu au nici apa curenta, canalizare si gaze. Astia va prostesc de cap ca sa fiti mindri de saracia in care traiti. De 100 de ani nu ati reusit sa va modernizati. O localitate uitata de timp. Dinozaurii mai lipsesc ca sa fie tabloul complet.